Informatiile de mai jos sunt preluate din Ordonanta de urgenta nr. 57 din 20/06/2007, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 442 din 29/06/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Plante rare sau protejate, animale rare sau protejate, pasari rare sau protejate.

In Romania cerbul lopatar reface drumul spre renaturalizare si adaptare la ecosistemul natural complex, capatand vigoarea si forta necesara supravietuirii.

Cand padurile erau mult mai bine reprezentate in zona de campie si deal, cerbul era si el prezent la ses, pe dealuri si coline. Odata cu dezvoltarea societatii umane, arealul s-a restrans devenind carpatin, iar uneori a disparut chiar si din unele zone muntoase. Ca urmare a masurilor de protectie luate, populatiile de cerb s-au refacut in zona de munte si s-au extins, ajungand sa aiba arealul actual in principal in arcul carpatic dar si insular in padurile de deal si din campie. Ca rezultat al selectiei naturale din Carpati, dimensiunile corporale atinse de cerbii din Romania sunt superioare celor din vestul Europei, masculii de recolta atingand in medie 250 kg.

Vanat rezistent si tenace, acest cavaler in platosa al padurii, poate oferi clipe de vanatoare deosebite si emotii de neuitat. Cu o larga adaptabilitate, mistretul ajunge vara pana in golul alpin, de unde se retrage la sfarsitul toamnei la adapostul padurilor, cautandu-le in special pe cele cu fructificatie. Din Delta Dunarii pana in padurile alpine, acolo unde gaseste hrana si adapost, este prezent si mistretul, cele mai mari densitati inregistrindu-se in zona colinara si in luncile raurilor. Perioada de vanatoare este cuprinsa intre 1 august si 31 ianuarie. Metodele de vanatoare cele mai folosite sunt

Disparut candva din padurile de ses si coline, capriorul, cu un potential mai ridicat de inmultire comparativ cu cerbul, se intalneste in Romania din padurile de munte ale Carpatilor pana in luncile raurilor interioare si lunca Dunarii. Perioada de vanatoare este cuprinsa intre 15 mai si 15 septembrie pentru masculi si intre 1 septembrie si 28 februarie pentru selectie.

In Campia Romana sau in Dobrogea, in dealurile subcarpatice sau in platoul Bucegilor, iarna pe zapada poti lesne observa urma partie a vulpii. Oriunde isi poate sapa o vizuina sau poate gasi una gata facuta, acolo unde este un pic de liniste si ceva rozatoare, se gaseste si sireata vulpe.

Atat padurea cat si spatiul agricol sunt ocupate de iepure. Cu cat mozaicitatea peisajului este mai mare, nivelul zapezii si durata iernii mai mici, cu atat are conditii mai bune de dezvoltare si inmultire. Densitatile cele mai mari in Romania se inregistreaza la altitudini sub 400 metri, unde este cald si nivelul precipitatiilor este scazut. Iepurele poate fi intalnit si la altitudini mai mari, chiar peste 1500 metri sau in mediul alpin. Iepurele se poate vana in

Regele padurilor europene si cel mai mare carnivor al zonei, ursul brun stapaneste zonele naturale de deal si de munte. Raspandit in intregul lant carpatic din Romania, ursul inregistreaza cele mai mari densitati in fondurile de vanatoare ale Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva. Printr-un management deosebit aici s-a conservat si dezvoltat cea mai mare populatie de urs din Europa, iar densitatile si marimile intalnite sunt printre cele mai mari din lume. Ursul este specie protejata in Romania, dar acolo unde densitatile sunt mari si pagubele inregistrate de alte sectoare de activitate sunt deosebite, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale aproba

Perla muntilor Carpati, descrisa de Couturier ca subspecia Rupicapra rupicapra carpatica, fiind cea mai viguroasa si cu cele mai bune trofee din lume, inregistreaza principalele populatii in Carpatii Meridionali. Prin actiunile de repopulare organizate de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva s-au dezvoltat populatii de capre negre in aproape toate statiunile favorabile din Romania. In stancaria padurilor, in jnepenisurile muntilor sau pe branele caldarilor alpine, se pot intalni tapi negri sau ciopoare conduse de femele batrane. In perioada alergatului ciopoarele si varfurile muntilor sunt strajuite de masculi puternici, iesiti din ascunzisurile muntelui, si care-si apara cu strasnicie pozitia obtinuta dupa numeroase

In Romania se intalnesc doua specii de jder: jderul de copac (Martes martes) si jderul de piatra (Martes foina). In timp ce jderul de copac este un locuitor al padurilor de mare intindere, pana la limita superioara a vegetatiei forestiere, jderul de piatra s-a adaptat mai ...