Category Archives: Harciogul (Cricetus Cricetus)

Harciogul (Cricetus Cricetus), Hârciogul, Despre harciog, unde traieste harciogul, cu ce se hraneste harciogul

Harciogul

harciogCu multe jivine mai are omul de luptat. Lupul ii ia oaia de la stana, vulpea gasca din ograda, dihorul si nevastuica puii de gaina. Nici ogoarele nu sunt crutate. Unul dintre cei mai rai dusmani este harciogul (Cricetus cricetus) (Fam. Cricetidae).

In Dobrogea, in Baragan ca si in Banat se intalnesc puzderie.

De hamesiti ce sunt, se dau uneori si la strugurii din vii sau la ceapa din gradina de zarzavaturi. Noroc de pisici, de dihorii de stepa si de ger.

E ca un guzgan, mai scund ceva, mai plin la trup, cu botul mai scurt si mai gros, cu coada subtire si scurta.

Cand merge isi taraie burta pe pamant. Are blana schimbatoare. De regula e roscat-suriu pe spate, cu dungi de-a curmezisul, alburii sau negrii, ridicandu-se dinspre pantece, care e mai inchis, aproape negru. Pe obraji are cate o pata galbuie. In totul e culoarea stepei uscate, nu e usor de zarit cand se furiseaza prin iarba.

Cu dintii lui ruginii, ascutit, iesiti in afara, poate face muscaturi rele.

E rautacios si cu semenii lui, nu sufera pe nimeni langa dansul. Chiar si pe nevasta-sa o mananca, dupa ce puii s-au facut mari si s-au imprastiat, iar primavara, in perioada de imperechere, daca se intalnesc doi barbati, lupta e pana la moarte.

Locuinta lui subpamanteana este bine organizata. Printr-un coridor de intrare vertical, adanc

de un metru si mai bine, ajunge in odaia de locuit, curata, cu paie pe jos, in care se odihneste. In legatura cu aceasta camera principala este o alta, spatioasa, granarul, in care isi aduna fel de fel de seminte si fructe de pe camp. Isi face incaperi diferite pentru feluri deosebite de seminte. Coridorul de iesire da in alta parte, la o distanta de 1 – 1,5 metri de gura de intrare.

E un mare hot. Cum incep spicele sa se rumeneasca, e la treaba. Se ridica pe picioarele din spate, ajunge paiul cu labele de dinainte, il indoaie si cu dintii, ca si cu o secera, taie spicul. Culege apoi boabele, frecand spicul in palme, sile baga in traiste, doua pungi pe care le arede o parte si de alta a capului, in dreptul obrajilor. Cand se intoarce de la cules are o alta infatisare, cu obrajii si gatul umflat. Atunci poti lesne sa il prinzi, caci e greoi si nu se poate misca usor. De indata insa ce vede ca s-a trecut de gluma, apasa buzunarele cu labutele de dinainte, varsa repede ce are in traiste si se pune in pozitie de aparare.

Femela naste 8-12 pui golasi, cu dintii iesiti din gingii, de doua ori pe an, in aprilie si in iunie.