Category Archives: Mediu Antropic

Out4aWalk – Mamifere, Mediu antropic

Jderul

In Romania se intalnesc doua specii de jder: jderul de copac (Martes martes) si jderul de piatra (Martes foina).

In timp ce jderul de copac este un locuitor al padurilor de mare intindere, pana la limita superioara a vegetatiei forestiere, jderul de piatra s-a adaptat mai bine prezentei umane, fiind intalnit si in preajma localitatilor, unde isi imparte teritoriul cu dihorul (Putorius putorius).

Perioada de vanatoare pentru jderi si dihori este cuprinsa intre 15 septembrie si 31 martie, dar cele mai frumoase blanuri se recolteaza din decembrie pana in februarie.

Sursa: RoSilva

Soarecele de camp

Soarecii de camp (Microtus arvalis) sunt o adevarata nenorocire pentru agricultori. In unii ani se inmultesc asa de mult incat, poate doar lacustele sa aduca asemenea pagube.

Invazia lor este insemnata in ceasloavele strabunilor ca adevarate pedepse ale lui Dumnezeu. Cei vechi aduceau jertfe lui Apollo, pentru ca sa-i crute de pacostea acestor rozatoare. Mai tarziu se intrebuinta formule blestemelor, desi nici asa nu folosea la nimic. Nu sute, nu mii, ci sute de mii de indivizi formeaza cateodata armata lor. In anul 18222, intr-un singur canton di Elvetia, s-au omorat se spune un milion si jumatate de soareci de camp in cateva zile.

Nu e cu mult mai mare la trup ca un soarece de casa. Si culoarea este aproape la fel. E doar ceva mai cenusiu pe spate si mai alb pe burta. Botul e mai scurt, ca si coada.

Traieste in tuneluri sapate sub pamant, iar cand sunt multi vezi gauri langa gauri.

E nesatios la culme. Mai ales daca primavara e secetoasa, mananca toate semintele azvarlite inbrazda. Mai apoi se hraneste cu ce poate, cu ce are: frunze de grau, de lucerna.

Cand cerealele incep a da in spic, taie paiul de jos si duce spicul intreg, de umple camarile cu provizii.

Se inmulteste cu o iuteala uimitoare.

Fe vara femela poate fata de cel putin 5 – 6 ori, masar cate 5 -6 pui odata. La o luna jumatate, cel mult doua, soricioaica din primavara devine la randul ei mama. Dintr-o singura pereche, ia acest fel, pot sa iasa la sfarsitul anului peste 500 de indivizi, in masura de a se inmulti si ei.

Asa se explica invaziile in unii ani favorabili.

Un singur animal intr-un an mananca sau distruge cam 11 kilograme de substante vegetale.

Harciogul

harciogCu multe jivine mai are omul de luptat. Lupul ii ia oaia de la stana, vulpea gasca din ograda, dihorul si nevastuica puii de gaina. Nici ogoarele nu sunt crutate. Unul dintre cei mai rai dusmani este harciogul (Cricetus cricetus) (Fam. Cricetidae).

In Dobrogea, in Baragan ca si in Banat se intalnesc puzderie.

De hamesiti ce sunt, se dau uneori si la strugurii din vii sau la ceapa din gradina de zarzavaturi. Noroc de pisici, de dihorii de stepa si de ger.

E ca un guzgan, mai scund ceva, mai plin la trup, cu botul mai scurt si mai gros, cu coada subtire si scurta.

Cand merge isi taraie burta pe pamant. Are blana schimbatoare. De regula e roscat-suriu pe spate, cu dungi de-a curmezisul, alburii sau negrii, ridicandu-se dinspre pantece, care e mai inchis, aproape negru. Pe obraji are cate o pata galbuie. In totul e culoarea stepei uscate, nu e usor de zarit cand se furiseaza prin iarba.

Cu dintii lui ruginii, ascutit, iesiti in afara, poate face muscaturi rele.

E rautacios si cu semenii lui, nu sufera pe nimeni langa dansul. Chiar si pe nevasta-sa o mananca, dupa ce puii s-au facut mari si s-au imprastiat, iar primavara, in perioada de imperechere, daca se intalnesc doi barbati, lupta e pana la moarte.

Locuinta lui subpamanteana este bine organizata. Printr-un coridor de intrare vertical, adanc

de un metru si mai bine, ajunge in odaia de locuit, curata, cu paie pe jos, in care se odihneste. In legatura cu aceasta camera principala este o alta, spatioasa, granarul, in care isi aduna fel de fel de seminte si fructe de pe camp. Isi face incaperi diferite pentru feluri deosebite de seminte. Coridorul de iesire da in alta parte, la o distanta de 1 – 1,5 metri de gura de intrare.

E un mare hot. Cum incep spicele sa se rumeneasca, e la treaba. Se ridica pe picioarele din spate, ajunge paiul cu labele de dinainte, il indoaie si cu dintii, ca si cu o secera, taie spicul. Culege apoi boabele, frecand spicul in palme, sile baga in traiste, doua pungi pe care le arede o parte si de alta a capului, in dreptul obrajilor. Cand se intoarce de la cules are o alta infatisare, cu obrajii si gatul umflat. Atunci poti lesne sa il prinzi, caci e greoi si nu se poate misca usor. De indata insa ce vede ca s-a trecut de gluma, apasa buzunarele cu labutele de dinainte, varsa repede ce are in traiste si se pune in pozitie de aparare.

Femela naste 8-12 pui golasi, cu dintii iesiti din gingii, de doua ori pe an, in aprilie si in iunie.