Informatiile de mai jos sunt preluate din Ordonanta de urgenta nr. 57 din 20/06/2007, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 442 din 29/06/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Plante rare sau protejate, animale rare sau protejate, pasari rare sau protejate.

Este cea mai mare pasare din neamul sau care cuibareste la noi. Cele doua sexe au penajul asemanator. Masculul este insa ceva mai mare, are gatul mai gros si capul mai masiv. Hrana pescarusilor argintii consta din pesti si nevertebrate acvatice, pe care ii pescuiesc din zbor de la suprafata apei, scufundandu-se doar partial. Nu se da in laturi nici de la prinderea puilor altor pasari sau chiar ai propriei lor specii, atunci cand acestia se indeparteaza mai mult de parinti si se ratacesc. Frecvent sunt vazuti seara pe plajele marine in cautarea resturilor de ...

Lungime 28-33 cm, anvergura 63-72 cm. Vanturelul mic este o specie destul de comuna in Spania, rara in restul Europei. Traieste in regiuni de campie. Cuibareste colonial pe stanci si cladiri. Vanturelul mic se hraneste in principal cu insecte pe care le prinde din zbor. De obicei vaneaza in stoluri. Zboara pe loc mai rar. Gregar. Foarte asemanator cu vanturelul rosu, dar mai mic, mai fragil; varful cozii putin ascutit; din cand in cand, are batai de aripi mai rapide (ca la drepnea). Masculul adult este lipsit de pete pe spate si aripi; supraalarele mari ...

Vanturelul de seara are o lungime 28-33 cm, anvergura 67-76 cm. Specie destul de comuna in SE Europei in stepe si terenuri deschise, cultivate, cu palcuri de copaci. Vanturelul de seara cuibareste colonial, de obicei in cuiburi de cioara de semanatura. Se aseamana cu vanturelul rosu in comportament, dar are aripile proportional mai lungi si coada mai scurta, fiind astfel foarte asemanator cu soimul randunelelor; are insa coada mai putin lunga decat acesta din urma. Adesea sta pe firele electrice. Este capabil sa zboare pe loc. Prinde insecte zburatoare ca soimul randunelelor, adesea in ...

Lungime 32-39 cm, anvergura 63-76 cm. Intalnit in paduri mici si relativ rare din regiunile aride, deschise din SE Europei. Se hraneste in principal cu soparle (are degete scurte si groase), lacuste etc. Migreaza in stoluri (10-30 pasari, uneori mai multi). Foarte asemanator cu uliul pasarar. Totusi, masculul are varfurile aripilor intunecate, contrastand cu culoarea alba a restului aripii (dedesubt); supraalarele de un gri-albastru mai deschis; la fel obrajii (nu ruginii ca la pasarar). Femela este si ea deschisa la culoare dedesubt, cu varfurile aripilor cenusii; nu are spranceana alba. Ambele sexe (ad.) ...

Lungime 60 cm, anvergura 90 cm. Intalnit in regiuni mlastinoase, lacuri, balti etc. Cuibareste in SE Europei in colonii, de obicei in stufarisuri, tufe sau in copaci. Juv. pot hoinari toamna departe de ariile de cuibarit. Caracteristice pe teren sunt ciocul lung si curbat si (de la distanta) penajul uniform negricios. Mai de aproape se pot observa: culoarea maro-rosiatica de pe cap si corp, o pata cu irizatii verzi pe aripa si baza alba ingusta a ciocului. In penaj de iarna capul si gatul sunt de culoare neagra-maroniu, stropite cu mici pete albe. Juv. se aseamana ...

Lungime 22 cm. Traieste in paduri, tufisuri inalte, parcuri, gradini. Mai putin gregar decat sturzul viilor. Partea dorsala de un maro uniform, cea inferioara cu pete mici, iar partea inferioara a aripii maro-galbui deschis. Fara spranceana alba evidenta. Strigat scurt, ascutit "tit". Strigat de alarma persistent si ascutit: "ciuc-ciuc-ciuc-cirrr-cirrr-cirr". Cantec puternic, cu note melodioase alternate cu note ascutite, puternice. Multe elemente sunt repetate de 2-4 ori, intr-un ritm lent, tipic. In general, cantecul apare sacadat: "cui-cui, piu-piu-piu, ciuiu-i, ciuiu-i". Canta intens inainte de rasaritul soarelui. Informatie preluata de la Societatea Ornitologica Romana.

Lungime 35 cm, anvergura 55 cm. Pasare sfioasa in general greu de obsevat. Populeaza locuri cu vegetatie densa in regiunile mlastinoase, de preferinta stufarisuri, unde cuibareste in perechi izolate. Usor de identificat prin marime si culoare. In zbor contrastul dintre petele pale de pe aripi, aripile si spatele intunecate sunt caracteristice. La mascul contrastul este mai puternic decat la femela: spate negru si pete alb-galbui pe aripi; femela este maro cu dungi pe spate, cu piept mai striat, petele de pe aripi mai spalacite. Juv. este patat cu maro si ocru; pata pe aripa prezenta. ...

Lungime 45 cm, anvergura 87 cm. Raspandit local in SE Europei in regiuni mlastinoase, delte, lagune si balti unde cuibareste in tufisuri sau copaci, de obicei impreuna cu alti starci, in colonii. Caracteristice sunt: corpul si capul ocru pal care contrasteaza cu aripile si coada de un alb ca zapada. In teren, atunci cand pasarea sta pe loc pare maronie, dar cand se ridica in zbor devine aproape complet alba. Se deosebeste de starcul de cireada si prin culoarea ciocului (in perioada de cuibarit verde-galbui cu albastru si cu varful negru, in restul anului verzui). ...

Lungime 60 cm, anvergura 112 cm. Intilnit in sudul si centrul Europei, in regiuni cu mlastini si balti de apa dulce sau sarata. Cuibareste in copaci in colonii cu alti starci. Adultul se distinge printr-un corp robust si penajul colorat in negru, gri si alb;gat si picioare relativ scurte. In zbor se etaleaza culoarea deschisa a aripilor. Juv.difera mult de adulti, fiind maro cu numeroase pete cafenii deschise. Deseori isi petrece ziua ascuns in copaci sau tufisuri. Uneori poate fi vazut in cautare de hrana in timpul zilei, dar cel mai adesea dimineata si ...