Out4aWalk.com

Lungime 27cm. Larg raspandita, dar mai putin comuna decat ghionoaia verde. Tinde sa traiasca la altitudini mai mari decat aceasta din urma. Pe de alta parte este rar intalnita in localitati. O putem deseori vedea pe sol, dar nu este o specialista in hranirea cu furnici, in cea mai mare masura ea se hraneste pe copaci. Sperioasa si prudenta. Primavara isi semnaleaza prezenta cu strigatul sau, dar vara este greu de gasit. Toamna si iarna se indreapta spre localitati. Se aseamana cu ghionoaia verde, dar este ceva mai mica si are ...

Lungime 60-70 cm., anvergura 140-165 cm. Cuibareste in regiuni impadurite, adesea langa lacuri. destul de frecventa in regiunile din sudul si centrul Europei, dar rara si locala in nord. Gaia rosie se deosebeste de celelalte pasari rapitoare prin coada lunga si adanc scobita care, asemenea abdomenului, este rosie-ruginie deasupra. Aripile au dedesubt cate o pata mare, alba, iar deasupra cate o dunga oblica, maro deschisa. Juv. este striat deschis pe piept. Se deosebeste de gaia neagra prin coada proportional mai lunga si mai adanc scobita si prin penajul mai deschis si mai ruginiu. Pasare ...

Gaia neagra are o preferinta deosebita pentru vecinatatea zonelor umede, unde prinde pesti, dar si pentru regiuni urbane, unde se hraneste cu resturi si hoituri. Adesea se strang la un loc in numar mare. Uneori cuibareste in colonii. Se aseamana cu gaia rosie ca mod de zbor si dimensiune. Se recunoaste dupa coada mai scurta si putin scobita. Penaj maro inchis, inclusive pe partea superioara a cozii. Nu are pete albe pe partea inferioara a aripii. Dunga deschisa de-a lungul partii superioare interne a aripii este mai putin contrastanta. Juv. maro cu pete mici ...

Lungime 16 cm. Fasa de camp cuibareste in regiuni deschise, aride si nisipoase cu vegetatie joasa. Colorit pal, slab dungat atat deasupra cat si dedesubt, de dimensiuni mari, care o deosebesc de celelalte fase din Europa. Spranceana pala, in general bine conturata, tectrice alare de culoare inchisa, cu varfuri deschise in penaj proaspat. Juv. este dungat deasupra si patat pe piept ca fasa asiatica, dar se deosebeste prin ciocul mai fin, lorum mai inchis, picioare si gheara din spate mai scurte si in primul rand prin strigat. Strigat foarte asemanator cu ...

Lungime 41-47 cm, anvergura 110-116 cm. Cuibareste in mlastini, pajisti, culturi agricole, plantatii tinere de conifere. Eretele sur are un zbor vioi, elegant, asemenea cu cel al chirighitei (in special, masculul). Aripi lungi, ascutite (remigele primare 2-4 formeaza varful aripii) creand o silueta care aminteste de vanturelul rosu. Masculul gri mai inchis decat eretele alb si cel vanat, in plus are o dunga neagra in lungul aripii (doua pe dedesubtul aripii). De asemenea, striatiuni castanii pe piept. Femela (dungata dedesubt, pata alba mai ingusta pe tartita) este foarte asemanatoare cu eretele alb, insa "gulerul" ...

Eretele alb cuibareste pe cimpe aride a Sud-Estul Europei, viziteaza de asemenea trenurile mlastinoase. Foarte asemanator cu eretele sur ca mod de zbor si silueta, dar aripa ceva mai ingustata si mai scurta. Eretele alb zboara cu batai de aripi mai rapide si mai rigide, coada apparent mai lunga. Mascul complet alb pe partea ventrala, spate cenusiu mai deschis decat la speciile inrudite, albul tatitei abia vizibil, pata neagra mai mica pe varful aripii (mai evidenta dedesupt). Masculul in varsta de 1 – 12 ani maro – gri deasupra (varful negru a aripii dificil de ...

Destul de rara - raspandita in Sudul si Estul Europei, in regiuni deschise cu copaci mari, scorburosi. Dumbraveanca cuibareste in scorburi, uneori pe darapanaturi, etc. Albastrul pal de pe corp si aripi are un anumit luciu, astfel ca la lumina puternica a soarelui pare albastru ultramarin, iar seara albastru verzui. Spate maro castaniu deschis, cotul aripii si partea inferioara a tectricelor alare de un albastru-violet intens. Juv. are un colorit mai sters si mai maro, gatul si pieptul fiind slab dungate cu maro-cenusiu. Se observa stand frecvent pe sarme telegrafice sau pe crengi sau cioturi ...

Lungime 19 cm. Crestetul cenusiu cuibareste in principal in jumatatea estica a Europei, oaspete rar in N si V. Intalnit pe balti cu stufaris si iazuri. Masculul se deosebeste de crestetul mic prin dungi mai putin pronuntate pe laturile corpului si prin pata rosie de la baza ciocului. Femela este crem-roscata dedesubt (nu gri-albastra) si are rosu la baza ciocului. Juv. se aseamana cu juv. de crestet mic - vezi la aceasta specie pentru deosebiri. Strigatul nuptial al masculului este o serie sonora de cloncanituri, vocea amintind de latratul unui caine mic. Notele ...

Cuibareste rar si local pe campiile mari deschise (stepa sau terenuri cultivate). In trecut dropia era larg raspandita in Europa. In iernile reci deplasari de mica amploare. Se hraneste in principal cu vegetatie, dar si cu insecte, broaste etc. Foarte timida, fiind greu sa te apropii de ea. Masculul este cea mai masiva pasare din Europa (greutatea normala 8-16 kg.). Femelele sunt considerabil mai usoare (3.5-5 kg.). In zbor arata ca o gasca enorma avand aripi de acvila (picioarele abia depasesc coada). Batai de aripi puternice si continue, fara planari. Zboara pe deasupra solului. In ...