Out4aWalk.com

Lungime 57-64 cm, anvergura 145-170 cm. Cuibareste in Estul Europei in paduri de diferite tipuri, deseori in tinuturi mlastinoase. Adultul maro-inchis, cu supraalarele mici si mijlocii de o nuanta evident mai deschisa, chiar maro-galben-sura, cap maro deschis, o pata deschisa deasupra bazei remigelor primare interioare (aripa deschisa) si o culoare deschisa pe supracodale. Juv. putin mai inchis, in special pe cap, dar prezinta un contrast asemanator intre supraalare si restul aripii. Mai putin patat decat specia anterioara juv., are o dunga foarte ingusta de-a lungul varfurilor supraalarelor. O pata mica deschisa pe ceafa (vizibila ...

Lungime 60-69 cm, anvergura 155-180 cm. Cuibareste foarte rar in NE Europei, in tinuturi impadurite, adesea in apropierea lacurilor, raurilor, baltilor. Ca marime, intre un sorecar si o acvila mare. Batai de aripi rapide, aproape ca la sorecar. Aripile sunt arcuite tipic in jos cand aluneca prin aer. Silueta asemanatoare cu cea a acvilei tipatoare mici, insa cu aripi usor mai digitate si mai late la nivelul remigelor secundare. In penaj juv. si im. se deosebeste cel mai bine (in zbor) de acvila tipatoare mica prin subalarele negre-maronii, mai ...

Cea mai mica acvila europeana, cat un sorecar. Intalnita in paduri cu copaci cu frunze cazatoare, cu luminisuri si poieni, de obicei in regiuni montane mai joase, dar si la campie. Sta nemiscata in aer pe durate lungi, fara sa bata din aripi, apoi plonjeaza spre sol cu aripile stranse, cu o viteza incredibila (cu picioarele intinse inainte). Exista doua faze de culoare, una obisnuita deschisa si una mai rara inchisa. Rar, se intalnesc si tipuri intermediare. Faza deschisa este uneori confundata cu variantele extrem de deschise de sorecar si viespar, dar se deosebeste ...

Traieste pe dealuri si campii cu palcuri de copaci si paduri mici, local in paduri de la poalele muntilor. Cuibareste in copaci. Adultii sunt inchisi la culoare, maro – negri, cu ceafa crem deschis, scapulare albe si coada gri in portiunea mijlocie. Imaturii sunt maro deschis cu pieptul brazdat de dungi inchise si partea inferioara a spatelui de un alb – crem pal tipic. Remigele primare interioare deschise la culoare, contrastand cu celelalte remige intunecate. Nu are (ca acvila de stepa imatura) dunga lata alba pe partea de dedesupt a aripii. Silueta ca ...

Cufundacul, zis si fundacul sau corcodelul este pasarea cea mai interesanta din familia Podicipedidelor (Podicipedidae). Poate fi vazuta uneori si de cei care se plimba pe cheiul de la Constanta, ce duce la far. Pare ca ar fi o bucata de pluta, care salta dupa jocul valurilor. Deodata o pierzi din ochi. S-a scufundat. Dupa o bucata de vreme, poate si cateva minute, isi scoate capul la o oarecare departare de locul unde a fost zarita prima data. Traieste numai pe apa, de uscat are frica, la mare nevoie se urca pe tarm, caci abia poate merge, nesigur. Trupul lui este alcatuit

I se mai spune Lebada Cucuiata, Lebada de vara, Lebada Muta. Este o specie a carei vanatoare este interzisa prin lege. Lebada este cea mai nobila ca infatisare dintre toate pasarile de la noi. Chipul ei este cunoscut de toata lumea. In Delta ramane uneori si iarna. Se trage de obicei pe ghioluri mai izolate, mai indepartate din calea oamenilor, desi nu e o pasare prea sperioasa. Albul penelor sale, linia eleganta, arcuita, a spatelui, gatul lung si mladios, pe care-l tine indoit, miscarile line pe apa o fac sa fie admirata si respectata. Pare o statuie ...

In ultimii ani, in lunile de iarna, Oradea se poate mandri cu prezenta unor lebede, Crisul Repede devenind pentru ele un popas pentru perioada rece. Aceasta specie de lebada, Cygnus olor, ce apartine familiei Anatidae, este des intalnita in zonele temperate ale Europei. La noi in tara poate fi observata atat in nord-vest cat si in sud-est. in urma unor cercetari, s-a observat ca exemplarele prezente in Oradea provin din tarile nordice, din Polonia, Cehia etc. "Specia aceasta de lebada ce a cuibarit la noi, ierneaza intr-un grup de 4 - 5 exemplare atat pe apele Crisului Repede, cat si in iazul de decantare a statiei de epurare a apei. Este de remarcat ca zona de cuibarit se extinde, specia fiind din ce in ce mai raspandita" anunta ornitologul

Pelicanul comun sau roz, cum i se mai spune, este mult mai frecvent in delta decat pelicanul cret. Soseste aici primavara pe la inceputul lunii martie, cand pot fi vazute sute de exemplare, in formatia lor caracteristica de V, venind dinspre miazazi. Cand incepe sa se incalzeasca si viiturile isi potolesc navala, pelicanii se pregatesc pentru cuibarit. In perioada imperecherii, ei nu practica ritualuri complicate, ca alte specii. Doar culoarea pungii ciocului si a picioarelor, de obicei vinetie, devine oranj, iar penele, datorita unor glande de grasime raspandite in penaj, capata o minunata tenta roz. Desi pelicanii duc o viata coloniala ...

Originar din fauna Asiei, fazanul a fost adus in Europa de greci si romani. Mai multe subspecii eliberate in terenurile de vanatoare s-au incrucisat si a rezultat fazanul ce s-a adaptat conditiilor de viata din Romania. Aici poate fi gasit in densitati mai mari la altitudini cuprinse intre 0 si 300m, unde trupurile de padure sunt relativ mici sau unde sunt tufarisuri si stufarisuri. Apa si accesibilitatea hranei sunt factori ce ii imbunatatesc conditiile de viata. Lipsa perioadelor lungi cu acoperire de zapada fac ca terenurile de vanatoare din sudul si vestul tarii sa fie cele mai bune pentru aceasta specie. Tot aici fazanul se inmulteste in mod natural.