Category Archives: DESTINATII TURISTICE

Turism, Destinatii Turistice

Aventura in Valea Cernei – Pe urmele lui Hercules

Doresc sa va ofer mai multe informatii despre Baile Herculane si Valea Cernei pentru cei intersati de aceasta zona din sudul Banatului. Pentru o mai buna întelegere, conteaza foarte mult pozitionarea dumneavoastr si anume sa aveti în fata obiectivul turistic principal la orice accesare a ghidului. Nu uitati harta, pe care aveti numerotarea obiectivelor turistice din traseu! Marturiile acestei legende le gasim pe o tabula votiva aflata in custodia unui muzeu din Viena si respectiv intr-o scrisoare manuscris trimisa de un mesenger imparatului Franz Iosef impreuna cu descrierea detaliata a zonei.

Parcul National Valea Cernei

Nu degeaba romanii descoperind apele termale si asezarea din jurul lor i-au dat numele de apele sacre ale lui Hercules iar asezarea a luat denumirea mai tirziu prin decret al imparatului austriac de Herculesbad ( Baile lui Hercules) intrind definitiv in toponomia asezarilor europene de care toata lumea stie fiind un brand, un brand pe care noi toti din aceasta zona si nu numai il exploatam la maximum. Este un factor de reflexie si pentru regindirea managementului turistic in zona.

Hercules, în drumul sau spre Caucaz, în cautarea lânei de aur, împreuna cu argonautii sai ar fi trecut prin zona urcând pe Dunare în sus. Pe vremea aceea Dunarea avea un alt curs fata de cel de astazi, prin Iugoslavia, curgând în Adriatica.  Hercules si argonauaii sai ar fi ajuns la cataracta de pe Dunare – Cazanele Dunarii. Aici s-ar fi oprit pentru a încerca trecerea corabiei deasupra cataractei.

Pâna la gasirea unei modalitati de a trece corabia deasupra cataractei, Hercules ar fi plecat pe Cerna în sus si ar fi ajuns la Herculane unde s-a întâlnit cu Corcoaia, o batrâna care locuia în zona Platoului Coroninii Aceasta, väzându-l vlaguit, i-ar fi spus sa intre in apa unui izvor ce se afla in vale sa se mai indrazveneasca. Apoi a mai spus ca si cei doi fi ai sai intrau in apa izvoarelor dupa ce terminau munca cimpului iar dupa baia in apa calda erau mai vigurosi si ca localnicii cind erau bolnavii sau aveau animale bolnave, ranite sau muscate de serpi veninosi faceau baie in aceste izvoare iar dupa ce ieseau afara si ei si animalele se vindecau complet.

Batrina i-a povestit lui Hercules despre un balaur care venea si se scalda aici in vale.iar cind isi lua zborul de pe pamint scuturindusi aripile stropi de apa cadeau de sus din cer ca o perdea de ploaie formind o cascada in munte numita Cascada Vinturatoarea.

Cascada Vanturatoarea Baile Herculane Valea Cernei

Tot aici i-a aparut si tatal sau Zeus in cale spunind-i sa nu uite niciodata ca pericolul cel mai mare vine de sus din cer de la mama sa vitega Hera stiut fiind ca aceasta nu-l avea la inima datorita faptului ca Zeus avusese o legatura amoroasa cu o paminteaca din care se nascuse Hercules..In locul in care a aparut Zeus a ramas o stinca enorma sub forma unui deget urias care are aratatorul indreptat in sus spre cer numindu-se Degetul lui Hercules..
Stinca se observa foarte bine dupa masa cind soarele bate puternic in ea din Strada Zavoiului. Reluându-si drumul, Hercules ajunse intr-un loc salbatic numit Piatra Puscata.

Tot acolo s-a întâlnit cu un localnic, acesta aflind ca este Hercules i-a cerut ajutorul pentru a omorî un balaur care îsi avea vizuina lânga Izvoarele. Cernei si care le producea mari necazuri. Hercules i-a ascultat rugamintea si a pornit în cautarea balaurului

dar inainte se a parasi locul Hercules ca sa nu uite pe unde a venit a facut un semn cu coada maciucii in peretele de stinca Hercules ajunse în sat care era fortificat si bine aparat.

Din discutia avuta cu capetenia satului, aceasta i-a povestit de necazul lor si anume ca de fiecare data când ieseau din sat si se duceau la munca câmpului balaurul venea si îi omora, distrugându-le si recoltele. Pentru ca sa nu mai aiba probleme cu balaurul ei trebuiau sa dea în mod regulat câte o copila din sat pe care o legau de un stâlp, care se afla chiar pe buza unei prapastii. Balaurul venea si o lua, astfel satenii aveau liniste un timp.

Era un adevarat ritual pentru ca oamenii nu stiau ce sa faca sa se bucure pentru ca scapau de necaz o vreme sau sa plinga dupa copila data de nevoie balaurului. Hercules se hotaraste sa omoare balaurul si organizeaza o pânda folosind drept momeala o fata din sat. În momentul când balaurul veni sa ia fata de pe stâlp, Hercules îi aparu în cale si îi dadu o lovitura puternica cu maciuca, dar aceasta sare din solzii balaurului în munte, retezând jumatate din vârful acestuia. De aici vine numele de Muntele Retezat.

Apoi balaurul naucit de lovitura o lua pe Cerna in jos si intra in Cheile Corcoaiei locul fiind strimt balaurul ramase blocat dar Hercules ocoli muntele iesindu-i in cale. Se spune ca acolo in chei in locul ala strimt Hercules se propti atit de tare sa dea lovitura de gratie incit piciorul i-a intrat in stinca, urma acestuia o vedem si astazi.

Panorama

Balaurul de durere si aproape pe moarte se zvircoli asa de tare incit reusi sa i

asa din strimtoare si intra in locul unde isi avea vizuina. In locul lui au ramas urmele luptei, muntele despicat in doua ,scobiturile rotunde din peretii de stinca si despicatura verticala prin care abia se intrevede un colt de cer undeva sus de tot, e lasata de maciuca . Hercules il urmari si ii aplica ultima lovitura omorindu-l, singele tisnindu-i cu putere, formind izvoarele – Izbucul Cernei iar ultima suflare iesindu-i intr-un virf de munte, in locul stiut astazi de Grota cu Aburi si in avenele si pesterile din jur.
Legenda mai spune in continuare ca in timpul luptei cu balaurul, fata care fususe folosita ca momeala, speriata, a trecut riul Cerna in Cheile Tasnei ascuzinduse intr-o grota. dar din cauza luptei dintre balaur si Hercules si a zguduiturilor pamintului intrarea in grota a fost astupata de stincile masive pravalite de pe versanti. Hercules ia auzit tipetele disperate si sa apucat sa elibereze intrarea grotei.insa un bloc enorm de piatra era chiar pe intare. Hercules a incercat cu forta lui recunoscuta sa-l dea la o parte dar nu reusi Atunci lua maciuca si-l sparse in doua dar si o parte din grota. Apoi lua bucatile de stinca si le arunca atit de departe ca una dintre ele ajunse in mijlocul riului Cerna in locul numit La Bobot. Apa a fost oprita de stinca , trecind peste ea formind casacada Bobot din Valea Cernei .

Locul in care a fost grota si spartura de maciuca , este stiut de oameni de Gaura Fetei si se poate vedea din poteca care trece pe deasupra .

Dupa lupta cu balaurul Hercules trecind pe linga izvoarele de apa miraculoasa in drumul lui spre Dunare unde il asteptau argonautii isi aduse aminte de vorbele batrinei Corcoaia. Se hatari sa intre în unul din izvoarele termale, apoi iesind de acolo si-a dat seama ca într-adevar batrâna a avut dreptate, fortele i-au revenit ca prin minune iar ranile din lupta cu balaurul i s-au vindecat pe loc.

autor legenda: Barbu Gheorghe
Mai multe informatii pe www.carpati-valea-cernei.com

Baile-Herculane-Parcul

Sint locuri frumoase si in Romania care oricind pot concura cu alte destinatii din lume numai ca mai trebuiesc si cautate.

Excursii de fotografie in Delta Dunarii

Suntem o echipa de entuziasti care se straduiesc din rasputeri sa arate lumii fata frumosa a Deltei, Delta Dunarii asa cum o vedem noi, salbatica, misterioasa, plina de viata, linistita dar totusi agitata.

Avem ca solutie de cazare cel mai pitoresc fel posibil de a te caza in Delta Dunarii, hotelurile plutitoare Anastasia ce pot sta ancorate la Uzlina sau pot pleca in croaziere pe bratul Sfantu Gheorghe.

Suntem foarte bine informati in tot ceea ce este legat de Delta Dunarii, cunoastem foarte bine locurile, canalele, lacurile si padurile Deltei precum si imprejurimile.

Suntem specializati in plimbari, excursii, expeditii de vizitare, fotografie sau filmari in toata Delta. In oferta noastra vei gasi oportunitati de a vedea orice coltisor al Deltei, in orice anotimp, pe orice vreme.
De asemenea organizam team building-uri foarte apreciate de cei ce iubesc natura si apa.

Dar, pe langa toate acestea, ceea ce veti gasi numai la noi sunt grupurile de fotografie.

Organizam frecvent excursii de fotografie pentru iubitorii de natura, avem subiecte pentru toata lumea. De la expeditii in locuri indepartate: Padurea Letea (asa cum numai noi stim sa o aratam), Insula Sahalin, plaja si zona Perisor, Campul Chiliei, Grindul Stipoc etc pana la plimbari cu barca sau pe jos in cautare de pasari, animale salbatice (wildlife), flora, subiecte de macrofotografie(insecte si flora), satele Deltei, oamenii Deltei si peisaje inedite.

Daca vreti sa vedeti Delta asa cum ne place noua haideti cu noi!

Ne gasiti la Foto Delta

Despre Sinaia in cateva cuvinte

Statiunea Sinaia este situata pe Valea Superioara a raului Prahova, la poalele Muntilor Varful cu Dor si Piatra Arsa din Masivul Bucegi. Este plasata intre altitudini de variaza intre 800 si 1000 de metri.

Sinaia ofera locuri de cazare in hoteluri, vile, case private, hanuri si popasuri turistice, cabane. Pentru amatorii sporturilor de iarna exista o partie de bob (1500 m lungime, 13 curbe si 132 m diferenta de altitudine), multe partii de schi cu grade diferite de dificultate, partii de sanie, telecabina, telescaun, teleschi. Pentru inotatori si iubitorii de sauna exista bazine la hotelurile Montana si Sinaia.

Sinaia este recomandata in tratamentul unei game largi de afectiuni: neurologice, cardiovasculare, respiratorii, digestive si hepato-biliare, renale, endocrine, pentru covalescenta si anemii.

Presiunea atmosferica scazuta – 670 mm coloana de mercur, atmosfera puternic ionizata, cu un aer curat, fara praf si alti agenti alergici, bogat in ozon si radiatii ultraviolete, numeroasele izvoare cu ape minerale sufuroase, bicarbonate, calcice, cu magneziu, cu oligominerale, constituie principalii factori de cura.

Statiunea se bucura de un climat subalpin, cu veri racoroase (media lunii iulie este de 14-16°C) si cu ierni nu foarte friguroase pentru o statiune montana (media lunii ianuarie este de -3,5°C). Temperatura medie anuala este in jur de 6,5°C iar media precipitatiilor 800-1000 mm anual. Stratul de zapada cazut iarna persista de la sfasitul lui septembrie pana la sfarsitul lui martie.

Cai de acces
Rutiere de la Bucuresti – Brasov

pe DN1 (E 60) si dinspre Rasnov pe DN 73 A, jonctiune cu DN1.
Feroviare: Gara Sinaia, pe linia Bucuresti – Brasov.

Vatra Dornei… de legenda

Batranii povestesc in legatura cu numele de Dorna a orasului urmatoarea legenda. Dragos Voda, descalecatorul Moldovei a venit sa vaneze in partile noastre. Aici a intilnit o fata frumoasa ca o zana, cu par balai si

cu numele de Dorina. Dragos a plecat la vanatoare si intr-o padure deasa i s-a aratat o caprioara pe care a inceput sa o urmareasca. Caprioara iute de picior, a scapat insa mereu de sagetile vanatorului, dar ostenita, s-a oprit pentru o clipa sa-si traga sufletul langa un brad cu trunchiul gros.

Dragos a intins arcul si a tras. De dupa copac s-a auzit un tipat omenesc de durere si caprioara a facut un salt, dupa care s-a pierdut in padure. Dragos s-a apropiat de brad si a vazut ca in locul caprioarei o ucisese pe frumoasa Dorina. Plin de remuscari Dragos a inmormantat-o chiar pe locul unde fusese ucisa si in amintirea ei a botezat locul si raul din preajma Vatra Dornei, devenita in timp Vatra Dornei de azi. Pe fata o chema Dorina, asa cum se numesc si astazi multe fete din partea locului si sunt alintate de cei apropiati Doruta sau Dorna.

Municipiul Vatra Dornei este atestat documentar din anul 1410. Primele încercari de dezvoltare a balneologiei moderne la Vatra Dornei au început în anii 1807-1811.

O explicatie plauzibila a numelui de Dorna bazata pe inscrisuri, este greu de oferit cititorului.

Originea sa celtica, asa cum sustin unii, e greu de dovedit. De altfel numele ‘Dorna’ sau nume asemanatoare acestuia se intilnesc si in toponimia altor tari. O localitate Dorna se afla in provincia germana Reusz, o lata Dorna exista si in Turingia,

si un Doern in Olanda. In limba daca se numea ‘Dzerna’, iar la romani ‘Durnacum’. Slavii au numit-o ‘Durna’ , iar la romani a ajuns ‘Dorna’.

Despre Poiana Brasov in cateva cuvinte

Statiunea climaterica Poiana Brasov este situata la poalele Muntelui Postavaru (1.804 metri), la 13 km de Brasov si 190 km de Bucuresti. Poiana Brasov este plasata la altitudinea de 1.030 metri.

Statiunea dispune de 12 partii de schi, cu grade diferite de dificultate (o partie olimpica, trei partii pentru coborare si slalom urias, o partie pentru slalom special, doua trambuline etc.), terenuri de sport (pentru tenis, minigolf, handbal, baschet), un lac, un funicular, un teleferic, un skilift, piscine acoperite de inot, centre de fitness, sauna, sali de gimnastica medicala, discoteci, baruri si restaurante etc.

Cazarea este asigurata in buna parte in hoteluri de lux sau in numeroase pensiuni, vile sau cabane.

Poiana Brasov este recomandata in tratamentul nevrozei astenice, pentru stari de epuizare si surmenaj fizic si intelectual, pentru anemii secundare si boli endocrine (hipertiroidie benigna), pentru boli ale aparatului respirator (sechele ale pleureziei sau sechele virale sau ale pneumoniei bacteriene, pentru anumite forme de astm bronsic si de bronsita astmatiforma cronica).

Aerul pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf si particule care provoaca alergii, presiunea atmosferica relativ scazuta si ionizarea intensa, sunt principalii factorii naturali de cura.

Clima este montana, cu o temperatura medie anuala de 5 grade Celsius (media temperaturii in iulie este de 14,5 grade, iar media temperaturii in ianuarie este de -5 grade), iar precipitatiile depasesc 900 mm anual. Stratul de zapada dureaza cca 120 de zile pe an.

Poiana Brasov se gaseste la numai 13 km de Brasov sau

la doua ore si jumatate de condus, nord de Bucuresti, pe DN 1, si este cea mai cautata statiune pentru ski din tara.

Despre Predeal in cateva cuvinte

Predeal, cel mai inalt oras din tara, este plasat pe culmea ce desparte Valea Prahovei de Valea Timisului, intr-o depresiune bine adapostita de masivele muntoase Bucegi, Baiu, Piatra Mare si Clabucet. Statiunea se gaseste la o distanta de 142 km de Bucuresti, pe DN1 la 25 km de Sinaia si la 25 km de Brasov.

Este orasul romanesc situat la cea mai mare altitudine, intre 1.030 si 1.110 metri.

Statiunea dispune de peste 5200 locuri de cazare, in hoteluri, vile, cabane si camping. Sunt disponibile 8 partii de ski cu grade diferite de dificultate, telescaun de la Clabucet Sosire la Clabucet Plecare, teleschi dublu la Clabucet Sosire, baby-teleschiuri la Garbova, Clabucet Plecare, Orizont si Trei Brazi.

Statiunea Pre deal este recomandata tratamentului neuroasteniei, pentru revigorarea organismelor slabite, pentru recuperarea ulterioara suprasolicitarilor fizice sau intelectuale, pentru tratamantul tulburarilor endocrine si a problemelor

de crestere a copiilor.

Principalii factori de cura sunt aerul curat, fara praf si alti agenti alergici, bogat in ozon

si radiatii ultraviolete, atmosfera ionizata si presiunea relativ scazuta a aerului.

Climatul este specific zonelor alpine, cu veri racoroase ( temperatura medie in iulie este de 15 grade C) si ierni friguroase (media lunii ianuarie este sub -5 grade). Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius si media precipitatiilor de 1000 mm anual. Stratul de zapada dureaza peste 100 de zile anual.

Modalitati de acces in statiune
Rutiere: Bucuresti – Brasov pe DN1 (E 60) dinspre Rasnov pe DN 73 A, jonctiune cu DN 1.
Feroviare: Gara Predeal, pe linia Bucuresti – Predeal.

Despre Paltinis in cateva cuvinte

Statiunea Paltinis este situata in centrul Rom ani

ei (judetul Sibiu), pe coasta de nord-est a muntilor Cindrel (Carpatii Meridionali), in mijlocul unor paduri de conifere, sub virful Oncesti, la 90 km de Medias si la 32 km SV de municipiul Sibiu, de care este legat printr-o sosea modernizata.

Paltinis este statiunea din Romania aflata la cea mai ridicata altitudine, 1450 m.

Statiunea detine mai multe hoteluri, numeroase cabane si vile, facilitati de recreere ca restaurante, club cu teatru si cinema, discoteca, biblioteca, terenuri de volei, tenis si handbal. In timpul iernii sunt disponibile mai multe pirtii de schi de dificultati variate, un telescaun si teleschi. Masivul Cindrel, prin morfologia sa (culmi domoale si platouri), se preteaza foarte bine pentru practicarea schiului de fond.

Statiunea este recomandata in tratamentul asteniilor, organismului slabit, suprasolicitarii fizice si intelectuale, anemiilor secundare si dereglarilor de crestere la copii, dereglerilor pleuropulmonare (sechele dupa pleurizie si dupa pneumopatii virale sau bacteriale) si bolilor endocrine (hipertiroitism benign) etc.

Factorul terapeutic principal este climatul alpin cu aer pur, fara praf sau particule alergice, puternic ozonizat, bogat in aerosoli ionizati si radiatii ultraviolete.

Climatul este de munte cu o temperatura medie anuala in jur de 4 grade (media lunii iulie este de 12 grade Celsius, iar a lunii ianuarie -6 grade) cu precipitatii abundente (peste 1000 mm anual). Ploile sunt frecvente, dar de scurta durata, iar statul de zapada este prezent 120 zile pe an.

In statiunea Paltinis se poate ajunge cu autobuzul care pleaca din zona Garii Sibiu.

Despre Iasi in cateva cuvinte

Cine vrea sa descopere Iasul va intra aici ca pe o imensa poarta a istoriei noastre. La Iasi “fiecare piatra vorbeste de trecut”, prin numarul mare de manastiri, muzee, case memoriale. De aceea, putem spune ca orasul Iasi este un veritabil muzeu national, prin comorile de istorie si

de arta pe care le are.

In Iasi au trait si s-au format oameni ca Varlaam, Dosoftei, Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Milescu Spatarul, Ion Neculce, savantul de renume european Dimitrie Cantemir. Tot de aici s-au ridicat de-a lungul vremurilor Gh. Asachi, Mihail Kogalniceanu, Al. Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, A. D. Xenopol, Vasile Conta, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creanga, G. Ibraileanu, M. Sadoveanu, N. Iorga, M. Ralea, dr. C. I. Parhon, Horia Hulubei, Gr. Cobalcescu, Petru Poni, Radu Cernatescu, Otilia Cazimir, I. Teodoreanu, Costache Negruzzi, Al. Philippide, Emil Racovita. Singurul roman care a primit premiul Nobel, George Emil Palade, s-a nascut in Iasi.

Iasul ofera o imagine unica prin asezarea sa. Situat in nord-estul Romaniei, mai exact la 47 latitudine nordica si 27 longitudine estica, pe malul raului Bahlui. Se intinde pe sapte coline domoale, asemenea orasului Roma.

Are o populatie de 350.000 locuitori.

Principalele cai de acces sunt DN28, de la Roman si DN24, de la Vaslui, dar se poate ajunge si pe calea ferata sau cu avionul.

Orasul se bucura de o clima este temperat continentala, cu veri fierbinti si ierni geroase, temperatura medie in perioada iernii coborand la -10 grC.

Nivelul precipitatiilor este de aproximativ 600 mm/an.

Despre Mangalia in cateva cuvinte

Mangalia este o statiune balneocimaterica permanenta, de aceiasi vechime istorica ca si Constanta, (peste 2000 de ani atestare istorica). Orasul a fost intemeiat la inceputul secolului VI i.e.n. sub numele de Callatis, de catre colonistii greci veniti din Heracleea Pontica, pe locul unei asezari autohtone mai vechi, Cerbatis. Sub denumirea de Mangalia (Pangalia), localitatea este mentionata in sec XII intr-o harta realizata in Pisa. Statiunea se dezvolta odata cu construirea salbei de statiuni de pe Litoralul Românesc.

Este cea mai sudica statiune de pe litoralul Marii Negre.

Situata in extremitatea de SE a României, pe malul Marii Negre la 44 km sud fata de Constanta, la aceeasi latitudine ca orasul francez Nisa.

Lacul Mangalia (separat initial de mare, acum un golf al acesteia), cu 261 ha suprafata, in nordul caruia sunt bogate izvoare de apa mezotermale (26 – 28 grade Celsius), sulfuroase. La 3 k m de

municipul Mangalia si 500 m de malul Marii Negre se afla o frumoasa herghelie – Herghelia Mangalia, care detine un hipodrom si ofera plimbari cu trasura de-a lungul Marii Negre.

Mangalia are o plaja cu nisip fin, avand o latime de pana la 250 m, excelenta pentru talazoterapie si aerohelioterapie.

Staiunea este recomandata in tratamentul de afectiuni reumatismale degenerative, manifestari articulare ale bolilor de nutritie, afectiuni ortopedice, boli ale sistemului nervos central si periferic, boli ale aparatului respirator, boli dermatologice, boli metabolice, boli ginecologice, boli ale aparatului digestiv, boli ale aparatului renal.

Bioclimatul marin bogat in aerosoli salini si in radiatie solara, apa marii, namol sapropelic extras din Lacul Techirghiol, ape mezotermale sulfuroase descoperite si folosite aici de pe vremea romanilor.

Mangalia beneficiaza de o climat asemanator celui mediteranean, cu media de temperatura anuala cea mai ridicata din tara. Temperatura medie anuala este de 11,2 grade Celsius (22 grade Celsius in iulie si 0 grade in ianuarie). Iernile sunt blande cu putina zapada. Durata de stralucire a soarelui pe timpul verii depaseste 10-12 ore pe zi, media anuala fiind de 2400 ore anual. Vanturile sunt aproape permanente, cu viteza medie anuala de 4 m/s, din directiile NE si V (briza marina). Precipitatii anuale medii de 380 mm.

Caile de acces in statiune sunt numeroase, astfel:
Rutier: Bucuresti – Constanta prin Slobozia pe DN 2A (E 60) si Constanta – Mangalia pe DN 39, Bucuresti – Constanta prin Fetesti pe DN 3A si Fetesti – Mangalia pe DN 22C si E 39
Feroviar: Gara Mangalia pe linia Bucuresti – Constanta – Mangalia (239 km.)
Aerian: Bucuresti – Constanta (Aeroportul Mihail Kogalniceanu)

Despre Mamaia in cateva cuvinte

Mamaia este cea mai mare statiune de pe litoralul romanesc, cunoscuta si sub numele de Perla Marii Negre. Statiunea a fost amenajata in 1906, pe promontoriul situat intre Lacul Siutghiol (unul dintre cele mai mari lacuri cu apa dulce din Romania) si Marea Neagra, la 5 km nord de orasul Constanta. Dupa 1919 a cunoscut o dezvoltare rapida datorita aparitiei Cazinoului, vilelor si resedintei de vara a regelui Ferdinand. Astfel, la inceputul anilor ’60, Mamaia a intrat in elita celor mai atractive statiuni din sud-estul Europei.

Mamaia se afla in extremitatea sud-estica a Romaniei, pe un prag de nisip care separa Marea Neagra si Lacul Siutghiol, la 6-8 metri deasupra nivelului marii, la un kilometru nord de Constanta. Se intinde pe o lungime de 8 km pe directia N-S cu expunere totala spre rasarit.

Costruita special pentru vacantele familiilor, asigura o multime de posibilitati de amuzament si facilitati sportive: sporturi de apa, tenis, bowling, minigolf, biliard etc.

in prezent, statiunea dispune de numeroase hoteluri de 1-4 stele, vile si 3 campinguri. Statiunea beneficiaza de numeroase restaurante, gradini, baruri si cluburi de noapte, cofetarii, cinematografe, discoteci, parcuri de distractii, terenuri de sport, popicarii, teatru in aer liber etc. Teatrul de vara din Mamaia gazduieste in fiecare vara Festivalul muzicii usoare romanesti. Tot aici functioneaza din anul 1966 un post de radio local, Radio Vacanta.

Are cel mai fin nisip si cea mai neteda plaja de pe intreaga coasta. Plaja se intinde pe o lungime de 8 km si o latime de 100-200 m. Perioada favorabila helioterapiei este mai lunga de 12 ore pe zi. Salinitate scazuta 15.5 grame pe litru, fund nisipos complet lipsit de pietre, cu panta foarte mica.

Mareea este total absenta.

Lacul Siutghiol are o lungime de 8 km si latime intre 700 si 4000 de m, nivelul apei fiind cu aproximativ 2 m peste nivelul marii. Este alimentat de izvoare subterane care au scazut salinitatea initiala a lacului.

Clima marina este caracterizata de o temperatura medie anuala care depaseste 11 grade Celsius (in luna iulie temperatura medie este mai mare de 25 grade Celsius, iar in luna ianuarie aceasta este de 0 grade Celsius), si de precipitatii scazute (in jur de 400mm anual). Caracteristic este faptul ca briza de noapte care bate dinspre uscat nu aduce aer incarcat cu praf. Trecand peste lacul Siutghiol aerul isi recapata umiditatea praful fiind retinut de vaporii de apa.

Mamaia incepe la limita nordica a orasului Constanta. Din gara Constanta ajunge usor in Mamaia cu mijloacele de transport in comun.

Despre Vatra Dornei in cateva cuvinte

Vatra Dornei se afla intr-o depresiune intramontana de origine tectonico-vulcanica, la altitudinea de aproximativ 810 m, la confluenta Bistritei Aurii cu Dorna, catre care converg culmile Muntilor Calimani (sud) – 2100 m, Suhard (nord-vest) – 1932 m, Giumalau (nord-est) – 1857 m. La aproximativ 19 km spre est pe Valea Bistritei sunt situati Muntii Bistritei (1791 m).

Pe langa relieful montan, statiunea prezinta interes si datorita numeroaselor izvoare cu proprietati curative aflate in zona. Calitatile balneare ale apelor de la Poiana Negri au fost descoperite in 1806 de medicul Ignatz Plunschk, iar in 1845 in Vatra Dornei a fost ridicat primul stabiliment balnear. Dupa acest an, renumele statiunii a sporit odata cu afluxul celor veniti aici pentru tratament.

Datorita asezarii si pozitionarii geografice, Vatra Dornei ofera turistilor posibilitate de a vizita obiectivele turistice din zona, renumitele manastiri din Moldova si Bucovina strabatand Pasul Mestecanis si Valea Bistritei.

In perioada sezonului rece va stau la dispozitie Partia de schi Dealu Negru,

de 3000 m lungime, diferenta de nivel 400 m, grad de dificultate mediu, partia de schi Parc, de 900 m lungime, inclinare medie de 28,5 grade, diferenta de nivel 150 m, grad de dificultate mediu. Partia de schi Dealu Negru beneficiaza de o instalatie de transport telescaun, iar partia de schi Parc are in dotare un baby-schi si un teleschi.

Dintre factorii naturali amintim apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice si magneziene, feruginoase, namolul de turba din Tinovul Mare Poiana Stampei caracterizat ca turba oligotrofa slab mineralizata, bine descompusa cu continut mare de coloizi organici si acizi humici, etc.

Beneficiaza de factorii naturali persoane cu surmenaj fizic si intelectual, cu tulburari functionale pe fond nervos hiperactiv, cu sedentarism, activitate in mediu cu noxe, microtraumatisme, pozitii vicioase etc. Statiunea este recomandata in tratamentul unor afectiuni ale aparatului cardio-vascular, afectiuni ale aparatului locomotor, boli ale aparatului respirator, boli g

Despre Geoagiu Bai in cateva cuvinte

Localitatea Geoagiu este situata la confluenta cursului inferior al raului Geoagiu cu raul Mures, intr-o depresiune formata din ultimele ramificatie a Muntilor Metaliferi.

Goeagiu Bai este cunoscuta de pe timpul romanilor cand a purtat numele de Gemisara si ulterior Termele Dodonei. Dezgroparea statuilor reprezentandu-i pe Esculap si Egeea sta marturie vietii intense din acele timpuri.

Geoagiu-Bai este o statiune cu regim permanent, situata in partea central-vestica a Romaniei, in raza comunei Geoagiu (Judetul Hunedoara), intr-o mica depresiune aflata intre ultimele ramificatii ale Muntilor Apuseni, altitudine 350 m, 45 km nord-est de Deva si 20 km de Orastie.

Statiunea se recomanda in tratamentul bolilor reumatismale degenerative si al diartrozelor, al bolilor sistemului nervos periferic, al bolilor ginecologice, etc.

Cura interna benefica pentru bolile gastroduodenale, boli hepato-biliare, boli renale, etc.

Clima moderata intramontan-depresionara, linistitoare, cu ierni blande (o temperatura medie in ianuarie de -2 grade Celsius) si cu veri placute (temperatura medie in iulie in jur de 20 grade). Temperatura medie anuala este de 9,8 grade Celsius.

Sinaia, scurt istoric

Sinaia, devenita Perla a Carpatilor a fost infiintata de aproape 3 secole. Pana la sfarsitul veacului al XVII-lea codruri intinsi de fag si cetini acopereau toata valea superioara a Prahovei si erau strabatuti de o poteca prin care se facea legatura intre Tara Romaneasca si Transilvania. Pe ea umblau mocanii cu oile in peregrinarile lor transhumante, precum si negustorii cu marfurile incarcate pe cai. Tot pe aceasta poteca talharii atacau deseori pe trecatori si tot pe aici protejati de ascunzatorile codrilor in nenumarate randuri se refugiau dincolo de munti boierii persecutati de fanarioti sau chiar voievozi plecati in prebegie.

In 1695 spatarul Mihai Cantacuzino ridica Manastirea Sinaia si chiliile din jur, cu aspect de cetatuie. Pentru apararea ei de talhari, in 1701 Constantin Brancoveanu atribuie manastirii 40 de puscasi pe care ii scuteste de dari, iar Mihai Sutu, in 1782, scuteste de dari cele 24 de familii ale paznicilor din Catunul Izvor. Asadar, Catunul Izvor, infiripat pe tapsanul de la varsarea Izvorului Dorului in Prahova, a constituit nucleul initial al localitatii Sinaia. Un alt nucleu a fost Catunul Furnica, consemnat si el in documentele vremii.

Pana in anul 1864 Sinaia facea parte din comuna Podu Negoiului, care cuprindea toate satele din valea superioara a Prahovei cu resedinta la Podu Neagului, pana in 1833 cand aceasta s-a mutat la Busteni. In scurt timp, Sinaia devine autonoma, iar 1880 avea sa fie declarata oras, ca cea mai insemnata din zona de munte a Vaii Prahove. Ea este desemnata ca resedinta a plaiului Peles din judetul Prahova si are judecatorie de ocol, ocol silvic si o unitate militara de dorobanti.

Ideea construirii aici a unui castel dateaza din 1873. Carol I a ales acest loc pentru ridicarea viitoarei resedinte regale de vara. In toamna anului 1873 au inceput pregatirile.

Planurile au fost intocmite de arhitectul vienez W. Doderer, dar numai dupa doi ani abia, lucrarile au permis punerea pietrei fundamentale a constructiei. Revizuindu-si planurile si cerand suplimentarea sumelor initiale, arhitectului Doderer i s-a reziliat contractul; tanarul sau ajutor arhitectul I. Schultz, a fost insarcinat cu continuarea constructiei.

Intre 1877-1878 lucrarile au fost intrerupte, reluandu-se abia in 1879.

Inaugurarea a avut loc la 7 octombrie 1888, dar amenajarile si largirea spatiilor de constructie au continuat pana in 1914.

Castelul de azi seamana foarte putin cu cel proiectat in 1873, caci incepand din 1896, constructia a fost radical refacuta, sub directa coordonare a arhitectului ceh Karel Liman. Planul parcului a fost proiectat de arhitectul Knechtel, fostul gradinar sef al imparatului Maximilian al Mexicului.

Geoagiu Bai, scurt istoric

Din punct de vedere arheologic, comuna Geoagiu este cunoscuta prin vechea asezare dacica Germisara (Germi-fierbinte, sara-izvor) c are se intinde

a in hotarul acestei localitati si care a devenit sub romani Thermae Germisara sau Germisara Cum Thermis.

Marturii asupra activitatii romane in aceasta zona sint: drumul romanilor, urmele termelor precum si statuile descoperite aici si dedicate lui Aesculap si Hygeea.

In anul 1506 localitatea Geoagiu a fost resedinta de domeniu feudal stapinit si de domnitori ai Tarii Romanesti – Radu cel Mare si Neagoe Basarab. In prezent in zona acestor terme, functioneaza statiunea balneo-climaterica Geoagiu-Bai situata la o altitudine de 350 m, intr-o zona de un impresionant zbucium geologic care explica formarea izvoarelor mezotermale (cca. 30 grade Celsius).

Dupa primul razboi mondial 1914-1918, Geoagiu devine resedinta de baza avind in subordine 31 de sate. Fiecare dintre aceste sate pastreaza amintiri ale trecutului mai mult sau mai putin indepartat.

Iasi, scurt istoric

Exista orase care au o adevarata vocatie pentru istorie si Iasul, capitala formala a Moldovei, este unul dintre aceste orase. Situat in zona de contact a Podisului Central Moldovenesc cu Cimpia Moldovei, orasul a avut nucleul initial pe prima terasa a riului Bahlui. Ulterior si-a marit treptat aria in sesul Bahluiului si pe versantii a sapte dealuri, numindu-se Orasul celor sapte coline.

Numeroase descoperiri arheologice arata ca aceste zone au fost locuite neintrerupt inca din paleolitic. S-au identificat multe asezari datand din secolele VII-XIV, ceea ce demonstreaza ca teritoriul viitorului oras era intens locuit. Documentele vremii il mentioneaza ca targ in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, ca punct de vama

in 1408 si ca oras in 1415 si 1434 cind exista aici o curte domneasca.

Capitala a Moldovei din secolul al XV-lea pina in 1859, Iasul a cunoscut o dezvoltare mai accentuata indeosebi din a doua jumatate a secolului al XVI-lea cand domnia a renuntat la sistemul de conducere a statului prin deplasari periodice la diverse curti din tara, stabilindu-se definitiv in acest oras. In aceasta calitate, localitatea a trait din plin toata istoria zbuciumata a Moldovei, cu multe vicisitudini pricinuite de turci, tatari, poloni sau caucazi care au ars si pradat orasul succesiv in anii 1358, 1577, 1616, 1650, 1686 si 1821. Domnia lui Vasile Lupu (1634-1653) s-a rasfrant in infatisarea orasului care a fost imbogatit cu noi edificii.

Dezvoltarea asezarii a continuat si in secolul al XVII-lea, in 1776 semnalizindu-se 30 de bresle ale mestesugarilor si negustorilor ieseni.

Iasul a jucat un rol foarte important in lupta pentru faurirea Romaniei moderne.

In 1848 a izbucnit aici revolutia burghezo-democratica din tarile romane, ale carei idealuri au inflacarat intreaga tara.

Tot la Iasi, la 5 ianuarie 1859 au fost puse bazele Unirii Principatelor si realizarea statului national prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn. Inca din secolul al XVII-lea Iasul se anunta a fi un important centru cultural, aici functionand prima tipografie din Moldova si prima scoala superioara, Academia Vasiliana.

In Iasi au creat si respirat, in timpuri mai bune sau mai grele, celebri carturari si mitropoliti, istorici si artisti, arheologi si scriitori, precum Grigore Ureche, Dimitrie Cantemir, Ion Neculce. In a doua jumatate a secolului trecut a luat fiinta gruparea cultural literara Junimea care a reunit nume de mare prestigiu ca Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creanga etc. Perioada interbelica reprezinta un nou moment de virf al Iasului marilor destine, zidiri si iubiri, in principal sustinut de intelectualii din cercul revistei Viata Romaneasca. La sfirsitul celui de al doilea razboi mondial, orasul aparea multora ca un “poem incheiat”, ca o “piatra de hotar”.

Astazi Iasul este cel mai important centru social, economic si cultural al Moldovei, remarcindu-se prin trecutul lui care se amesteca remarcabil cu prezentul. Vechile cladiri, acoperite de patina timpurilor se imbina armonios cu noile constructii, orasul cunoscind o dezvoltare puternica datorita invatamintului si economiei locale.