Category Archives: Bacau

Out4aWalk – Turism, Destinatii turistice, Romania, Bacau

Despre Bacau in cateva cuvinte

Municipiul Bacau este situat in zona de Nord Est a judetului Bacau, la confluenta raurilor Siret si Bistrita, pe coordonatele de 46° 35′ latitudine nordica si 26° 55′ longitudine estica. Distanta pana la Bucuresti este de 302 kilometri.

Populatia orasului se ridica la peste 180.000 de locuitori.

bacau

Cine se gandeste la vechiul Bacau isi poate imagina strazile pavate, casele marunte ale targovetilor de altadata sau chiar biserica Precista si Curtea Domneasca ctitorita la sfarsitul sec. al XV-lea de catre Alexandrel, fiul lui Stefan cel Mare.

Bacaul si-a schimbat infatisarea o data cu trecerea generatiilor, tragandu-si frumusetea din vechile edificii culturale.

Azi, Bacaul arata mai tanar pe zi ce trece, inmanuncheaza atat istorie dar mai ales orientare catre viitor degajand vitalitate si energie.

Bacau, scurt istoric

Bacaul, ca asezare omeneasca, este foarte vechi, inceputurile lui pierzandu-se in negura timpului. In ceea ce priveste originea numelui Bacau, istoricii sustin ca denumirea ar proveni de la un oarecare Bako, de la zeul Bachos, sau de la baca, fructul vitei de vie, ce se cultiva mult in aceste parti. In documentele straine Bacaul apare si in formele: Bacovia, Bacova, Bacow sau Bachkowka.

bacau

Inca din perioada neoliticului exista dovezi convingatoare ca teritoriul municipiului Bacau a fost locuit. Fragmentele ceramice descoperite pe strada Ion Luca constituie dovezi ale existentei aici a unei asezari omenesti din secolele VI-V i.e.n. Sapaturile arheologice de la Bacau, Izvoare-Bahna, Beresti-Bistrita atesta legaturile de aici cu lumea bizantina inca din secolele II dH. pana in sec. VIII-IX.

Din 1408 dateaza prima atestare documentara, si anume privilegiul comercial pe care Alexandru cel Bun, Domnul Moldovei, l-a acordat negustorilor din Liov.

In perioada glorioasei domnii a lui Stefan cel Mare, locuitorii tinutului Bacau au luptat contra turcilor si a altor cotropitori aparand cu sangele lor independenta si limba neamului romanesc.

La sfarsitul sec. al XV-lea in orasul Bacau s-a stabilit Alexandrel, unul din fiii lui Stefan cel Mare care a zidit aici Curtea Domneasca si biserica Precista, azi cunoscut monument istoric.

La 20 aprilie 1491 e mentionat pentru prima oara in documente “Ocolul domnesc al Bacaului”.

Incepand cu sec. al XV-lea orasul Bacau a fost resedinta tinutului cu ace lasi nume, care in documente este amintit pentru prima oara

la 14 decembrie 1458. Din sec. al XV-lea si pana la inceputul sec. al XIX-lea Bacaul a avut mai degraba o importanta comerciala, decat culturala.

Tot in aceasta perioada s-a construit biserica Precista din Bacau (1490-1491), “pe langa care unii copii vor fi invatat scrisul si cititul”.

bacau1.jpg

la sfarsitul anului 1467 ostile maghiare ale regelui Matei Corvin au patruns in sud-vestul Moldovei si in drumul lor spre Baia, unde aveau sa fie zdrobite de Stefan cel Mare, au pustiit orasele Trotus, Bacau si Roman.

Peste 9 ani, Stefan cel Mare a poruncit sa fie arse unele localitati, intre care si Bacaul, pentru a nu oferi adapost invadatorilor otomani. Dar orasul a renascut si in ziua de 18 mai 1600 bacauanii au salutat cu nespusa bucurie trecerea pe aici a lui Mihai Viteazul, care realiza astfel, pentru prima oara, unirea celor trei tari romane.

In epoca moderna Bacaul a cunoscut o faza de dezvoltare, indeosebi dupa Unirea Principatelor.

Industria orasului Bacau in anul 1832 era formata dintr-un atelier de lumanari, unul de palarii, 10 de pielarie, o velnita si 8 fierarii, ajungand la sfarsitul sec. al XIX-lea, inceputul veacului al XX-lea, in conditiile favorabile create de Unirea Principatelor la construirea unei Fabrici de Bere (1867), una de cherestea pe Campul Postei (1881), Fabrica de Hartie Letea (1881), o Fabrica de Mezeluri (1890), o moara moderna (1892), Fabrica de Cosanci Gloria (1913), Fabrica de Masini, Turnatorie de Fonta si Metale(1916) si altele.

Prin anul 1850 iluminatul se facea cu felinare fixate de stalpi si in care ardeau lumanari de seu. In anul 1867 in centrul Bacaului au fost instalate cca. 100 de lampi cu gaz. Incepand cu anul 1902, unele strazi au fost iluminate cu ajutorul becurilor electrice.

In 1886 s-a construit un pod de fier peste raul Bistrita, care facea legatura orasului cu comuna Serbanesti.

Inaintea primei conflagratii mondiale s-au inaltat cateva importante edificii publice: Palatul Administrativ, in anul 1880 s-a refacut localul Primariei (azi biblioteca judeteana), iar in 1885 s-a reorganizat Oficiul Postal si Telegrafic.

Din Adunarea electiva a Moldovei, care in ziua de 5 ianuarie 1859 l-a ales ca domn pe Alexandru Ioan Cuza, faceau parte si urmatorii trei bacauani: Vasile Alecsandri, Constantin Rosetti-Tetcanu si Iancu Doinici.

Marea Unire din anul 1918 a creat un cadru favorabil pentru o noua dezvoltare economico-sociala si culturala a Bacaului. In 1925 a fost infiintata Camera de Agricultura si Camera de Munca.

Un moment important pentru Bacau a fost pe 7 decembrie 1929 cand Bacaul a fost declarat municipiu.

In plan cultural s-au inregistrat progrese vizibile: invatamantul s-a dezvoltat rapid, astfel ca in 1938 functionau 16 scoli primare si 5 gradinite, iar in 1923 a luat fiinta Ateneul Cultural infiintat de Grigore Tabacaru si George Bacovia.

Din ziua de 23 august 1944 pana la 12 mai 1945 bacauanii au contribuit din plin la efortul depus de intregul popor pentru eliberarea patriei, in luptele grele pentru eliberarea Transilvaniei, a Ungariei, Cehoslovaciei si Austriei participand mii de bacauani incadrati in diferite unitati militare.

Rev olutia din Decembrie 1989 a luat

o forma pasnica in Bacau, fara varsare de sange. Dar multi tineri bacauani au luptat pe baricadele revolutiei si in alte localitati ale tarii.