Category Archives: Campulung Muscel

Out4aWalk – Turism, Destinatii turistice, Romania, Campulung Muscel

Despre Campulung Muscel in cateva cuvinte

campulung muscelCampulung Muscel capitala fostului judet Muscel, aflat acum in judetul Arges, este asezat in mijlocul unei depre siuni naturale, Depre

siunea Campulungului, la poalele Carpatilor Musceleni si in drumul vechei colonizari ardelenesti venita dinspre Bran.

Pina aici au ajuns in primele decenii ale secolului XIII vestitii cavaleri teutoni, intemeetori de burguri s

au cetati intarite.

Dealurile dinspre rasarit si apus, a caror inaltime variaza intre 650-750 m., au coastele si culmile presarate cu livezi de fan, gradini cu pomi si cateva palcuri de padure. In partea de sud se afla ruinele vechei cetati romane Jidava, iar in partea de nord, la mica departare, se vad culmile muntilor acoperiti cu paduri intinse de fag si brad.

Campulung Muscel, scurt istoric

Cele mai vechi urme de cultura materiala, descoperite atat pe raza orasului, cat si in imprejurimile sale, dateaza din perioada bronzului tarziu (1700-1600 i.d.Hr.). Astfel, la Pescareasa, in sudul orasului a fost descoperita o necropola, dovada a existentei unei asezari omenesti.

Urme de locuire geto-dacica, din sec. II-I i.d.Hr., sunt bine conturate in zona actualului oras, in cartierul Olari-Sfantu Gheorghe. La fel si cele de la Apa Sarata si Bughea de Sus, care apartin culturii dacice tarzii.

La Cetateni-Muscel, asezare dacica locuita fara intrerupere din jurul anului 300 i.d.Hr., au fost descoperite urme materiale ce atesta existenta aici a unui important centru economic, unde aveau loc schimburi intense de marfuri. Aceasta este una dintre cele mai vechi asezari dacice din tara.

Anul 106, anul cuceririi Daciei de catre romani, deschide o perioada distincta in istoria noastra si implicit a acestei zone. Fiind o provincie de granita a Imperiului Roman, Dacia avea un important rol de aparare impotriva atacurilor barbare, aceasta presupunand construirea unor linii de fortificatie punctate de existenta unor castre de pamant sau piatra.

Ca toate celelalte orase, Campulungul a trecut in evolutia sa prin fazele de sat, targ, pentru ca la inceputul sec. XIV sa devina oras. Aceasta evolutie a fost determinata de sporirea numarului de locuitori, de cresterea continua si intensa a productiei mestesugaresti si a schimbului de marfuri.

In primele decenii ale sec. XIII, in Campulung incep sa patrunda si sa se stabileasca meseriasi si negustori sasi. Comunitatea saseasca care se formeaza aici era condusa de un greav (comes), ultimul dintre ei fiind Laurencius de Longo Campo, piatra lui funerara se afla astazi in biserica Baratiei si constituie cel mai vechi document epigrafic medieval din Tara Romaneasca si in acelasi timp prima mentiune scrisa a orasului. Inscriptia este datata in anul 1300.

Din cauza ‘cumplitelor vremi’ nu gasim documente sigure care sa fixeze cu exactitate in timp intemeierea orasului Campulung. Sunt istorici care sustin ca orasul Campulung a fost infiintat de cavalerii teutoni in prima jumatate a sec. XIII, iar alti cercetatori, bazati pe traditie si mitologie, sustin localizarea orasului catre sfarsitul sec. XIII, in relatie cu descalecatul lui Negru Voda (Radu Negru).

Din anul 1330, dupa victoria de la Posada impotriva regelui Ungariei Carol Robert, la Campulung isi stabileste resedinta de scaun Basarab I (cca. 1310-1352), primul domnitor al statului independent Tara Romaneasca.

Astfel Campulungul devine, pentru aproape 4 decenii, centrul politic si administrativ al statului.

Abia in 1369, domnitorul Vladislav I Vlaicu (1364-1377), urmasul la tron al lui Nicolae Alexandru (1352-1364), fiul marelui Basarab, muta capitala tarii la Curtea de Arges.

Asezat pe unul dintre cele mai importante drumuri de legatura din Evul Mediu intre Tara Romaneasca si Transilvania, orasul devine punct vamal, pomenit pentru prima data din acest punct de vedere in anul 1368.

Dupa mutarea centrului politico-administrativ la Curtea de Arges, Campulungul continua sa aiba calitatea de resedinta domneasca temporara.

Atat Basarab I, cat si fiul si urmasul sau la tron, Nicolae Alexandru, au fost inmormantati la Campulung. Piatra tombala a acestuia din urma se pastreaza si astazi in biserica din Complexul voivodal Negru Voda.

Sapaturile arheologice efectuate in incinta manastirii au descoperit urmele curtii domnesti din sec. XIV, cu pivnita locuintei voievodale, peste care Matei Basarab, in anul 1636, a ridicat casa domneasca existenta azi.

Campulungul a avut un rol important si in cultura romana. Existenta cancelariei domnesti, cu un numar mare de slujitori, a contribuit la raspandirea scrisului si a stiintei de carte in oras si in imprejurimi.

Domnitorul Matei Basarab (1632-1654) infiinteaza aici a doua tipografie din Tara Romaneasca, menita a tipari carti nu numai pentru tarile romane, ci si pentru cititorii din alte tari. Tipografia a fost instalata in 1635, pe langa manastire si a functionat, cu unele intreruperi, pana in 1650.

Tot Matei Basarab, in 1643, infiinteaza la Campulung prima fabrica de hartie din tara.
Forma cea mai eficienta de raspandire a culturii au constituit-o scolile. La Campulung a functionat una dintre cele mai vechi scoli din Tara Romaneasca, infiintata in 1552 de doamna Chiajna, sotia domnitorului Mircea Ciobanu. Tot aici, Antonie Voda ( 1669-1672 ) a infiintat prima scoala obsteasca cu invatatura in limba romana din Tara Romaneasca.

In 1657, aici a vazut lumina zilei Parvu Parvescu, zis Parvu Mutu, unul dintre cei mai de seama zugravi ai sec. XVII-XVIII. A inceput zugravirea de icoane la manastirea Negru Voda, continuandu-si pregatirea la manastirile din Moldova.

Marile evenimente ale istoriei moderne s-au facut simtite si la Campulung, astfel ca, izbucnirea revolutiei de la 1821, condusa de Tudor Vladimirescu, si masurile luate de catre acesta in favoarea maselor populare s-au bucurat si de adeziunea campulungenilor.

Arestat de catre eteristi la Golesti, Tudor Vladimirescu este dus la Targoviste prin Campulung, unde in noaptea de 22-23 mai 1821

este gazduit in casa boierului Constantin Chiliasu, bunicul istoricului Constantin D. Aricescu. In acest timp, orasul este ocupat de cei doi frati ai lui Alexandru Ipsilanti, Nicolae si Iorgu, cu un detasament de ostasi.

Si ideile revolutiei de la 1848 au patruns in randul campulungenilor. Aici au activat in perioada de pregatire a revolutiei de la 1848, cateva figuri remarcabile ale culturii noastre: I.D. Negulici, C.D. Aricescu, Apostol Aricescu.

La turnul-clopotnita al manastirii Negru-Voda se afla o placa cu textul juramantului revolutionarilor campulungeni de la 1848. Targovetii si taranii, mobilizati de Apostol Aricescu, I. Paniu, Costache Brezoianu, C. Aricescu, A. Dacu, depusesera juramantul pe noua Constitutie, declarandu-se gata sa sprijine prin toate mijloacele revolutia.

In cadrul general al luptei pentru Unire, remarcabila a fost si activitatea campulungenilor. Chiar din 1857 exista in oras un comitet al Unirii, compus din 26 membrii, avand ca presedinte pe N. Bratianu si ca secretar pe C.D. Aricescu. In semn de recunostinta pentru reformele infaptuite de Alexandru Ioan Cuza, campulungenii si muscelenii i-au daruit o sabie pe care au comandat-o la Paris, de procurarea careia s-a ocupat Iancu Alecsandri, fratele poetului Vasile Alecsandri.