Category Archives: Muntii Apuseni

Out4aWalk – Turism, Destinatii Turistice, Romania, Muntii Apuseni

Cetatile Ponorului, minunile subterane ale Apusenilor

La aproximativ 150 de km de Cluj, Muntii Apuseni, Bihorului si Padisul se gasesc Cetatile Ponorului, o zona unica, declarata monument al naturii. Apele care coboara de pe inaltimile invecinate se ascund si reapar in grotele din Platoul carstic Padis. Regiunea se gaseste in partea sud-estica a judetului Bihor, la aproximativ 10-15 km est de satul Pietroasa. Marele speolog roman Emil Racovita spunea despre Cetatile Ponorului ca sunt “un fenomen complex al calcarului comparabil ca pitoresc cu faimoasele doline de la Skocjan, din nordul Sloveniei”. Cetatile Ponorului sunt constituite din trei zone mari de stanca, aflate intr-o imensa depresiune impadurita, adanca de 300 m si la care partea superioara are un diametru de peste un kilometru. Cununa de culmi inconjuratoare care inchide circular depresiunea este taiata intr-un singur loc de canionul Vaii Cetatilor. Imensul Portal sugereaza o ogiva gotica, ce a devenit simbol al carstului Muntilor Apuseni.

Pentru majoritatea obiectivelor turistice din zona (Cetatile Ponorului, Circuitul Galbenei, Ghetarul „Focul Viu”, Circuitul „Lumea Pierduta”, Poiana Ponor, Circuitul Groapa de la Barsa etc.), cel mai bine este sa va cazati la cabana Cetatile Ponorului, care are o pozitionare avantajoasa pentru toate obiectivele din zona.

Cu trenul si autobuzul se poate ajunge pana in Huedin, de acolo pana in Rachitele – cu autobuzul si apoi inca 30

de kilometri pana pe platou. Dinspre Oradea, pe linia Oradea-Vascau, se poate ajunge cu trenul pana in comuna Sudrigiu, de unde exista autobuz pana in Pietroasa si apoi 17 kilometri pana in Padis. Cu masina se poate ajunge pe drumul forestier Rachitele – Ic Ponor – Padis – Boga – Pietroasa, cu o lungime totala de 53 km. Accesul pe drumul forestier se poate face dinspre Huedin 58 km, Cluj 95 km sau Oradea 100 km sau dinspre Stei. Cel mai bun drum de acces spre Padis este considerat insa cel dinspre Huedin.

Articol preluat din Adevarul, autor Nicolae Leahu

Comoara din Muntii Apuseni

Zona Padis te asteapta sa ii descoperi minunile: canioane, poteci aninate deasupra apelor, ghetari, cascade involburate si pesteri misterioase…

Cand spui ca vrei sa mergi in Apuseni, te gandesti in primul rand la zona turistica Padis. Ridicati asemenea unei cunune imense de piatra inconjurata de Campia de Vest si Depresiunea Transilvaniei, Muntii Apuseni ascund frumuseti nebanuite, atat pe inaltimi, cat si in maruntaiele pamantului.

Platoul Padis este o zona carstica enorma, aflata in partea de nord a Muntilor Bihorului si, probabil, locul cel mai batut de turisti, dintre care multi sunt straini.

padis.jpg

Desi turismul a luat o amploare extraordinara in ultima vreme, autoritatile locale si judetene nu s-au implicat in amenajarea zonei, astfel ca principalul drum de acces, care urca din Pietroasa, este intr-o stare jalnica.

Insa nu dispera!

Impatimitii drumetiilor se pot aventura si aici? Daca nu urmezi primul drum, poti sa alegi o varianta mai buna, chiar daca ceva mai ocolita: cel mai bun drum de acces spre Platoul Padis este cel care vine dinspre orasul Huedin, aflat la peste 70 km.

Drumul, in mare parte forestier, este destul de bun si se poate parcurge cu autoturismul, insa include si cateva portiuni mai dificile, pe care trebuie inaintat cu grija. Nici cu orientarea lucrurile nu sunt mai simple, fiindca parcurgi o zona cvasinepopulata (pe zeci de kilometri, singura localitate este un catun de munte cu nume inedit: Doda Pilii).

Dar, daca reusesti sa treci peste toate piedicile, la Padis te poti bucura din plin de o sumedenie de excursii in zilele lungi si calde de iunie. Zona Padis este o inlantuire enorma de fenomene carstice (doline, lapiezuri, ponoare, sorburi, izbucuri, avene si pesteri) unice in Romania, prin amploarea lor.

Cetatile Ponorului
Principalul punct de atractie este excursia in complexul carstic Cetatile Ponorului. Complexul este format din trei doline enorme, un portal urias, tunele subterane, cascade si un rau subteran. Dolinele sunt foste pesteri cu tavanele prabusite, iar cele din Cetatile Ponorului au dimensiuni uriase, cu pereti de sute de metri inaltime.

cetatile-ponorului.jpg

Exista si un circuit al dolinelor, pe un drum aflat pe marginea lor superioara, unde au fost amenajate patru “balcoane” din barne de lemn, suspendate deasupra haului. Circuitul este de o spectaculozitate si o maretie rar intalnite, insa parcurgerea lui presupune curaj si o buna conditie fizica.

cetatile-ponorului1.jpg

Pornirea in excursia care dureaza cam cinci-sase ore se face de la cantonul Glavoiu – important loc de campare in zona, iar marcajul de urmat este punct albastru.

Cheile Galbenei
O alta drumetie care nu trebuie ratata este circuitul Cheilor Galbenei (pe traseul marcat cu punct galben), care dureaza aproape noua ore. Punctul de plecare e tot Cantonul Glavoiu, pe circuitul superior al Cetatilor Ponorului, pe care mergem timp de o jumatate de ora. In drum, putem vizita avenul Bortig – un put urias, de 35 m diametru si 38 m adancime, pe fundul caruia se afla un ghetar.

De la aven, coboram adanc pana ajungem la izbucul Galbenei (locul unde ies din stanca de calcar apele raului). De aici in jos, ne avantam intr-un canion, cu o poteca aninata pe ambii versanti, coborarea fiind pigmentata cu toate “deliciile” unei zone carstice: cascade, ponoare, guri de pestera si portaluri. Finalul e de-a dreptul senzational, fiindca poteca ajunge in firul apei si mergem suspendati cu mainile de un cablu si cu picioarele pe un lant aflat aproape de nivelul apei.

De la capatul Cheilor, putem continua prin Poiana Florilor si ghetarul Focul Viu, cu intoarcere la Glavoiu, ori putem urca pe la “balcoanele” Galbenei spre avenul Bortig si retur.

Cetatile Radesei
A treia excursie importanta in zona este circuitul Cheilor Somesului Cald si Cetatile Radesei. Punct de plecare: cabana Padis sau Varasoaia. Urmand marcajul cu punct rosu, patrundem in pestera Cetatile Radesei, lunga de 212 m.

Strabaterea galeriei nu ridica probleme la ape mici, dar mare atentie in sezonul ploilor!

radesei1.jpg

Pe prima por-tiune avem nevoie de o lanterna, pe urmatoarea insa cinci “ferestre” din tavan aduc destula lumina ca sa ne putem gasi drumul. Pestera se termina cu un canion care duce la confluenta cu Valea Feredeului. Din capatul pesterii, continuam, inca aproape doua ore, pe poteca de deasupra Cheilor, in-sotiti fiind de o priveliste splendida asupra canionului si imprejurimilor.

Apoi coboram la nivelul apei si facem urcusul inapoi, pe celalalt versant, depasind pestera prin dreapta si revenind, dupa aproape sase ore, la cabana Varasoaia. De pe Platoul Padis pot fi abordate mult mai multe trasee, (circuite in zona ori trasee de legatura cu Stana de Vale, Valea Ariesului sau cu localitatile rasfirate de-a lungul masivului).

Alegerea nu depinde decat de timpul pe care il poti aloca excursiilor. Mai tine cont de faptul ca fiecare traseu durea- za o zi, e dificil si prezinta diferente mari

de nivel. La plecare, in drum spre Stei, abate-te ca sa vizitezi Pestera Ursilor – probabil, cea mai frumoasa pestera amenajata din tara.

Cei care continua vizitarea Apusenilor pe Valea Ariesului, pot opri aproape de Saua Vartop, pentru un urcus de 30 minute pana la Groapa Ruginoasa, un impunator fenomen de eroziune. De pe marginea uriasei gropi, putem arunca o privire de bun-ramas spre Piatra Galbenei si Platoul Padis.

Drumuri de acces spre Padis:
– Dinspre Huedin (Huedin-Padis 58 km): Huedin-Calata-Buteni-Frasinet-Rachitele.
– Dinspre Cluj (Cluj-Padis 95 km): Cluj-Gilau-Somesul Cald-Marisel-Poiana Horea)
– Dinspre Oradea (Oradea-Padis 100 km), prin Beius-Sudrigiu-Pietroasa-Padis ori prin Stei (pentru cei care vin pe Valea Ariesului dinspre Alba Iulia, Deva, Arad) tot prin Sudrigiu-Pietroasa.
– De la cabana Padis exista drumuri forestiere (practicabile pentru autoturisme) spre obiectivele importante: Cheile Somesului Cald, Poiana Varasoaia si Cetatea Radesei, cabana Cetatile Ponorului, Cheile Galbenei Cantonul Glavoiu.

Articol preluat din Revista Avantaje, autor Cristian Duminecioiu