Category Archives: Muntii Retezat

Out4aWalk – Turism, Destinatii turistice, Romania, Muntii Retezat

Retezat – Lacuri glaciare, pesteri, animale si plante rare

In cea mai mare parte, masivul este alcatuit din roci cristaline, cu exceptia partii de sud, numita si Retezatul Mic, care este format

din calcare. In aceasta parte a masivului, cu acces din Valea Jiului spre Campul lui Neag si Campusel, se gasesc numeroase formatiuni carstice, dintre care cea mai cunoscuta si inedita este Pestera cu Corali de la Campusel.

retezat1.jpg

Masivul Retezat cuprinde peste 80 de lacuri, dintre care cel mai intins este Bucura – 8,86 hectare, iar cel mai adanc, Zanoaga – 29 metri. Motivul pentru care Retezatul a fost decretat parc national, primul de acest fel din tara, este flora deosebit de bogata existenta aici.

Astfel, in masivul Retezat se gasesc peste 1.190 de specii de plante superioare din cele peste 3.450 cunoscute in Romania. O importanta mare o au cele 130 de plante rare sau vulnerabile. Dintre acestea, in zona alpina pot fi admirate nu mai putin de cinci specii de gentiana, floare de colt, jneapan si zambru. Totodata, in Parcul National se gasesc 54 de habitate, de la pasuni alpine, stancarii si paduri, pana la habitate acvatice. Padurile, multe dintre ele virgine, acopera peste 49 la suta din suprafata parcului. Cele mai raspandite specii de arbori sunt: fagul, molidul, jneapanul, mesteacanul, aninul, ulmul, scorusul de munte.

In zona traiesc aproximativ 50 de specii de mamifere, ceea ce reprezinta aproape 20 la suta dintre mamiferele terestre ale Europei. Aici se gasesc populatii mari de erbivore mari, precum: capra neagra, cerbul carpatin, caprioara, precum si carnivore mari: lupul, ursul brun sau rasul. Raurile din Retezat sunt populate cu vidre, care se hranesc cu resursele importante de peste ale Retezatului. Marmotele – un alt mamifer interesant – au fost introduse acum 30 de ani in zona alpina a parcului si pot fi zarite destul de des printre stanci si grohotis.

Pasarile sunt, la randul lor, foarte bine reprezentate in parc. Din cele 370 de specii intalnite in Romania, 180 sunt si in Retezat. Dintre acestea, se pot vedea specii rare, cum ar fi acvila de munte, buha, barza neagra sau ciocanitoarea cu trei degete.

Articol preluat din Revista Avantaje, autor Stefan Ciocan

Retezatul, magnet pentru turisti

Parcul National Retezat este asaltat de turisti in fiecare an. In locurile de campare, special amenajate, sunt amplasate zeci de corturi. Pe traseele montane, grupuri de persoane se intersecteaza de parca s-ar plimba pe aleile unei gradini publice.

Langa Poiana Pelegii, la capatul drumului forestier care patrunde in inima Muntilor Retezat, sunt parcate, la sfarsit de saptamana mai ales, zeci de autoturisme din toate colturile Europei.

retezat2.jpg

In Poiana Pelegii, la Cabana Pietrele sau pe malul lacului Bucura pot fi auzite aproape toate limbile pamantului. Retezatul este unul dintre cele mai spectaculoase masive montane din Carpati. Crestele sale ascutite, oglindite in zecile de lacuri glaciare, reprezinta o atractie si o provocare in acelasi timp pentru iubitorii muntelui. Portile Retezatului de Nord, cel mai accesibil loc de plecare in traseele montane, se deschid din trei puncte: Valea Raul Mare de la Cabana Gura Zlata, Carnic de la Cabana Pietrele si Rausor.

Un munte unic

Indiferent de anotimp, Retezatul are ceva spectaculos in privelistile remarcabile care se deschid in fata calatorului ajuns aici pe poteci stramte, ce serpuiesc de-a lungul paraurilor si torentelor care coboara din munte. In zilele senine si in special iarna, de pe vaile Stanisoara si Pietrele se zaresc in zare, spre nord, Muntii Apuseni, cu Varful Biharia si Platoul Gaina. Inaintea lor serpuieste Valea Muresului, iar petele de culoare aparute pe cer definesc locul unde ar trebui sa se gaseasca orasele. Frumusetea piscurilor ascutite ale Retezatului, a vailor salbatice, a seilor ce unesc varfurile este inegalabila.

Parcul National, membru al organizatiei Pan Park

Necesitatea protejarii faunei si a florei bogate din acest colt de rai a determinat transformarea, in 1953, a fostului fond de vanatoare al Casei Regale in Parcul National Retezat. In prezent, acesta se intinde pe 38.047 hectare si este alcatuit din Rezervatia Stiintifica Gemenele (1.630 hectare) – zona cu protectie stricta, cu regim special de conservare si zone-tampon.

retezat.jpg

Rezervatia stiintifica Gemenele – Taul Negru este destinata exclusiv cercetarii stiintifice. Numele ariei protejate este dat de doua lacuri, deosebit de frumoase, situate pe teritoriul rezervatiei. Accesul in rezervatie se face prin Gura Zlata spre casa-laborator Gemenele, cu aprobarea Academiei Romane, forul tutelar al rezervatiei.

Zona este inchisa in partea de nord de varfurile Zanoaga, Judele, Bucura si Retezat. Aici nu se desfasoara activitati turistice sau industriale.

In zonele cu regim special de conservare nu este permisa exploatarea padurilor, dar sunt acceptate pasunatul traditional si turismul, cu anumite restrictii privind camparea, care este permisa doar in zone desemnate special.

Focul trebuie sa fie aprins numai in vetre special amenajate. Zonele-tampon sunt cele cuprinse intre limita parcului si cele ale locurilor cu regim special de conservare. Aici este permisa exploatarea durabila a resurselor naturale, ca si exploatarea padurii, pasunatul, recoltarea ciupercilor si a fructelor de padure.

Articol preluat din Revista Avantaje, autor Stefan Ciocan

Iarna in Retezat

Retezatul este superb in toate anotimpurile. Vara, lacurile albastre bordate de jnepenisuri si pajisti smaltuite de flori rasfata privirea. Toamna e invaluit de toate nuantele de galben si rosu. Iarna, masiv si semet, domina Tara Hategului de sub mantia de zapada.

muntii-retezat1.jpg

Spre cabana Pietrele
Fiind un munte inalt, Retezatul este greu de abordat iarna fara a-l cunoaste bine si potentialele sale pericole. Pe timpul iernii, singurele adaposturi din zona inalta sunt cabana Pietrele si refugiul Gentiana. Drumul spre ele porneste din comuna Ohaba de Sub Piatra, situata pe soseaua care leaga orasele Hateg si Petrosani. Din Ohaba pana la punctul numit Carnic sunt 26 km, daca trecem prin comunele Salasul de Jos, Salasul de Sus, Malaiesti si Nucsoara, iar masina o putem lasa langa cladirile exploatarii miniere. Aici este si punctual terminus al curselor particulare care aduc turistii de la gara Ohaba. Luandu-ne rucsacii in spinare, pornim din Carnic pe poteca marcata care duce spre cabana Pietrele. Intr-o prima faza, urcam aproximativ 2,5 km pe un drum forestier, pana ajungem in locul unde drumul, care urca sustinut, face o curba in forma de U. De aici porneste o poteca, care urca direct la refugiul Gentiana.

Noi continuam sa mergem inca 200 m pe drum si, din dreptul locului de popas, incepem sa urcam direct prin padurea de brad.

cabana-pietrele-retezat.jpg

Urcusul dureaza circa 20 de minute si poate fi anevoios daca este zapada mare sau e gheata pe poteca. La capatul de sus al potecii se afla o poarta de lemn, simbol al intrarii in Parcul National Retezat. Din dreptul portii mai sunt cinci minute de mers pina la cabana.

Trasee de iarna – mai grele, mai usoare
Cabana Pietrele se afla la altitudinea de 1.517 m si e principalul loc de popas din masiv. In vechea cabana se mai afla doar bucataria si sala de mese. Cazarea se face in cateva casute modeste, cu doua sau mai multe paturi, ori in vila Stanisoara, care ofera conditii ceva mai bune. Sincer vorbind, conditiile sunt ca de bivuac, adica apa de la izvor si toaleta comuna. Din cauza asta, iarna vin in Retezat numai impatimiti ai muntelui ori alpinisti.

In acest anotimp, posibilitatile de a urca spre zona inalta sunt destul de putine. Se pot face ture relativ usoare sau altele mult mai grele, care ating varfurile inalte ale masivului. Totul e conditionat insa de starea vremii, a zapezii (poate depasi uneori 2 m!), de echipament, conditie fizica si, nu in ultimul rand, de experienta.

Iarna, cel mai usor traseu este pe Valea Pietrele. Pentru a intra pe vale, de la cabana urcam aproximativ 30 de minute pana la refugiul Gentiana. Aflat la limita padurii, refugiul are un cabanier si circa 30 locuri de cazare, tot in conditii de bivuac. De la refugiu, valea se deschide, iar noi urcam cat mai pe mijlocul ei. In dreapta, pe muchia Scarisoara, vedem o impozanta cascada de gheata – loc deosebit pentru alpinisti -, iar in stanga noastra muchia Pietrele isi dezvaluie valcelele de pe care se desprind adeseori avalanse distrugatoare.

muntii-retezat-peleaga.jpg

Dupa circa o ora de mers ajungem langa o stanca enorma, aflata oarecum in mijlocul caldarii Pietrele. Suntem la Bordul Tomii, loc de popas si belvedere. In fata se vad lucind amenintator Varfurile Peleaga, Bucura, Custura Bucurei si Retezatul. De la Bordul Tomii, urcam mai usor sau mai greu (in functie de starea zapezii) pana sub Curmatura Bucurii.

Iarna, mai ales, in curmatura se formeaza o cornisa spre Valea Pietrele, care trebuie sparta si trecuta perpendicular, lucru altfel periculos. Daca cornisa nu exista, se poate urca direct pana in curmatura.

Aici privelistea este coplesitoare: chiar in fata noastra vedem conturul ingetat al Lacului Bucura Retezat si toata caldarea Lapusnicului, cu varfurile care o strajuiesc (Slavei, Judele si Peleaga). Dupa un binemeritat popas si fotografiile de rigoare, intoarcerea se face pe acelasi drum.

Tot la drum, la drum
Un alt drum relativ usor porneste tot de la cabana Pietrele si urca spre muchia Lolaia. Din pacate, marcajul este rar si dispus pe pietre, fiind greu de urmarit iarna, cand zapada e mare. De sus insa, privelistea este coplesitoare. Se vad toate varfurile si caldarile nordice ale Retezatului, de la Varful Mare si pana la Retezat, situat la capatul muchiei pe care ne aflam. Cei pregatiti si echipati corespunzator (piolet, coltari, coarda de asigurare) pot continua urcusul pe muchia Lolaia, pana la platforma Retezatului. Aici, urcusul este expus si anevoios si nu-l recomand decat celor pregatiti fizic si psihic. Dar peisajul care se desfasoara de jur imprejurul Varfului Retezat merita efortul. De la Tarcu si Godeanu pana la Parang si Fagaras, o mare de varfuri albe luceste sub soarele bland de iarna. Se mai pot face ascensiuni si pe Valea Stanisoara, cu urcare prin saua de iarna, tot spre Retezat, sau de pe Valea Pietrele spre Varful Peleaga, dar sunt ture grele si periculoase. De asemenea, pe toate vaile se poate face schi de tura, atunci cand vremea si starea zapezii o permit. E preferabil ca deplasarile sa se faca in grupuri mai mari; astfel, mersul devine mai usor cand zapada e adanca, participantii alternand la baterea urmelor. Important: traseele pe sub pantele abrupte trebuie evitate. Cum pericolul de avalansa e maxim, intotdeauna se pleaca la drum la cel putin 48 de ore dupa o ninsoare abundenta.

Articol preluat din Revista Avantaje, autor Cristian Duminecioiu