Tag Archives: munte

Aventura in Valea Cernei – Pe urmele lui Hercules

Doresc sa va ofer mai multe informatii despre Baile Herculane si Valea Cernei pentru cei intersati de aceasta zona din sudul Banatului. Pentru o mai buna întelegere, conteaza foarte mult pozitionarea dumneavoastr si anume sa aveti în fata obiectivul turistic principal la orice accesare a ghidului. Nu uitati harta, pe care aveti numerotarea obiectivelor turistice din traseu! Marturiile acestei legende le gasim pe o tabula votiva aflata in custodia unui muzeu din Viena si respectiv intr-o scrisoare manuscris trimisa de un mesenger imparatului Franz Iosef impreuna cu descrierea detaliata a zonei.

Parcul National Valea Cernei

Nu degeaba romanii descoperind apele termale si asezarea din jurul lor i-au dat numele de apele sacre ale lui Hercules iar asezarea a luat denumirea mai tirziu prin decret al imparatului austriac de Herculesbad ( Baile lui Hercules) intrind definitiv in toponomia asezarilor europene de care toata lumea stie fiind un brand, un brand pe care noi toti din aceasta zona si nu numai il exploatam la maximum. Este un factor de reflexie si pentru regindirea managementului turistic in zona.

Hercules, în drumul sau spre Caucaz, în cautarea lânei de aur, împreuna cu argonautii sai ar fi trecut prin zona urcând pe Dunare în sus. Pe vremea aceea Dunarea avea un alt curs fata de cel de astazi, prin Iugoslavia, curgând în Adriatica.  Hercules si argonauaii sai ar fi ajuns la cataracta de pe Dunare – Cazanele Dunarii. Aici s-ar fi oprit pentru a încerca trecerea corabiei deasupra cataractei.

Pâna la gasirea unei modalitati de a trece corabia deasupra cataractei, Hercules ar fi plecat pe Cerna în sus si ar fi ajuns la Herculane unde s-a întâlnit cu Corcoaia, o batrâna care locuia în zona Platoului Coroninii Aceasta, väzându-l vlaguit, i-ar fi spus sa intre in apa unui izvor ce se afla in vale sa se mai indrazveneasca. Apoi a mai spus ca si cei doi fi ai sai intrau in apa izvoarelor dupa ce terminau munca cimpului iar dupa baia in apa calda erau mai vigurosi si ca localnicii cind erau bolnavii sau aveau animale bolnave, ranite sau muscate de serpi veninosi faceau baie in aceste izvoare iar dupa ce ieseau afara si ei si animalele se vindecau complet.

Batrina i-a povestit lui Hercules despre un balaur care venea si se scalda aici in vale.iar cind isi lua zborul de pe pamint scuturindusi aripile stropi de apa cadeau de sus din cer ca o perdea de ploaie formind o cascada in munte numita Cascada Vinturatoarea.

Cascada Vanturatoarea Baile Herculane Valea Cernei

Tot aici i-a aparut si tatal sau Zeus in cale spunind-i sa nu uite niciodata ca pericolul cel mai mare vine de sus din cer de la mama sa vitega Hera stiut fiind ca aceasta nu-l avea la inima datorita faptului ca Zeus avusese o legatura amoroasa cu o paminteaca din care se nascuse Hercules..In locul in care a aparut Zeus a ramas o stinca enorma sub forma unui deget urias care are aratatorul indreptat in sus spre cer numindu-se Degetul lui Hercules..
Stinca se observa foarte bine dupa masa cind soarele bate puternic in ea din Strada Zavoiului. Reluându-si drumul, Hercules ajunse intr-un loc salbatic numit Piatra Puscata.

Tot acolo s-a întâlnit cu un localnic, acesta aflind ca este Hercules i-a cerut ajutorul pentru a omorî un balaur care îsi avea vizuina lânga Izvoarele. Cernei si care le producea mari necazuri. Hercules i-a ascultat rugamintea si a pornit în cautarea balaurului

dar inainte se a parasi locul Hercules ca sa nu uite pe unde a venit a facut un semn cu coada maciucii in peretele de stinca Hercules ajunse în sat care era fortificat si bine aparat.

Din discutia avuta cu capetenia satului, aceasta i-a povestit de necazul lor si anume ca de fiecare data când ieseau din sat si se duceau la munca câmpului balaurul venea si îi omora, distrugându-le si recoltele. Pentru ca sa nu mai aiba probleme cu balaurul ei trebuiau sa dea în mod regulat câte o copila din sat pe care o legau de un stâlp, care se afla chiar pe buza unei prapastii. Balaurul venea si o lua, astfel satenii aveau liniste un timp.

Era un adevarat ritual pentru ca oamenii nu stiau ce sa faca sa se bucure pentru ca scapau de necaz o vreme sau sa plinga dupa copila data de nevoie balaurului. Hercules se hotaraste sa omoare balaurul si organizeaza o pânda folosind drept momeala o fata din sat. În momentul când balaurul veni sa ia fata de pe stâlp, Hercules îi aparu în cale si îi dadu o lovitura puternica cu maciuca, dar aceasta sare din solzii balaurului în munte, retezând jumatate din vârful acestuia. De aici vine numele de Muntele Retezat.

Apoi balaurul naucit de lovitura o lua pe Cerna in jos si intra in Cheile Corcoaiei locul fiind strimt balaurul ramase blocat dar Hercules ocoli muntele iesindu-i in cale. Se spune ca acolo in chei in locul ala strimt Hercules se propti atit de tare sa dea lovitura de gratie incit piciorul i-a intrat in stinca, urma acestuia o vedem si astazi.

Panorama

Balaurul de durere si aproape pe moarte se zvircoli asa de tare incit reusi sa i

asa din strimtoare si intra in locul unde isi avea vizuina. In locul lui au ramas urmele luptei, muntele despicat in doua ,scobiturile rotunde din peretii de stinca si despicatura verticala prin care abia se intrevede un colt de cer undeva sus de tot, e lasata de maciuca . Hercules il urmari si ii aplica ultima lovitura omorindu-l, singele tisnindu-i cu putere, formind izvoarele – Izbucul Cernei iar ultima suflare iesindu-i intr-un virf de munte, in locul stiut astazi de Grota cu Aburi si in avenele si pesterile din jur.
Legenda mai spune in continuare ca in timpul luptei cu balaurul, fata care fususe folosita ca momeala, speriata, a trecut riul Cerna in Cheile Tasnei ascuzinduse intr-o grota. dar din cauza luptei dintre balaur si Hercules si a zguduiturilor pamintului intrarea in grota a fost astupata de stincile masive pravalite de pe versanti. Hercules ia auzit tipetele disperate si sa apucat sa elibereze intrarea grotei.insa un bloc enorm de piatra era chiar pe intare. Hercules a incercat cu forta lui recunoscuta sa-l dea la o parte dar nu reusi Atunci lua maciuca si-l sparse in doua dar si o parte din grota. Apoi lua bucatile de stinca si le arunca atit de departe ca una dintre ele ajunse in mijlocul riului Cerna in locul numit La Bobot. Apa a fost oprita de stinca , trecind peste ea formind casacada Bobot din Valea Cernei .

Locul in care a fost grota si spartura de maciuca , este stiut de oameni de Gaura Fetei si se poate vedea din poteca care trece pe deasupra .

Dupa lupta cu balaurul Hercules trecind pe linga izvoarele de apa miraculoasa in drumul lui spre Dunare unde il asteptau argonautii isi aduse aminte de vorbele batrinei Corcoaia. Se hatari sa intre în unul din izvoarele termale, apoi iesind de acolo si-a dat seama ca într-adevar batrâna a avut dreptate, fortele i-au revenit ca prin minune iar ranile din lupta cu balaurul i s-au vindecat pe loc.

autor legenda: Barbu Gheorghe
Mai multe informatii pe www.carpati-valea-cernei.com

Baile-Herculane-Parcul

Sint locuri frumoase si in Romania care oricind pot concura cu alte destinatii din lume numai ca mai trebuiesc si cautate.

Despre Sinaia in cateva cuvinte

Statiunea Sinaia este situata pe Valea Superioara a raului Prahova, la poalele Muntilor Varful cu Dor si Piatra Arsa din Masivul Bucegi. Este plasata intre altitudini de variaza intre 800 si 1000 de metri.

Sinaia ofera locuri de cazare in hoteluri, vile, case private, hanuri si popasuri turistice, cabane. Pentru amatorii sporturilor de iarna exista o partie de bob (1500 m lungime, 13 curbe si 132 m diferenta de altitudine), multe partii de schi cu grade diferite de dificultate, partii de sanie, telecabina, telescaun, teleschi. Pentru inotatori si iubitorii de sauna exista bazine la hotelurile Montana si Sinaia.

Sinaia este recomandata in tratamentul unei game largi de afectiuni: neurologice, cardiovasculare, respiratorii, digestive si hepato-biliare, renale, endocrine, pentru covalescenta si anemii.

Presiunea atmosferica scazuta – 670 mm coloana de mercur, atmosfera puternic ionizata, cu un aer curat, fara praf si alti agenti alergici, bogat in ozon si radiatii ultraviolete, numeroasele izvoare cu ape minerale sufuroase, bicarbonate, calcice, cu magneziu, cu oligominerale, constituie principalii factori de cura.

Statiunea se bucura de un climat subalpin, cu veri racoroase (media lunii iulie este de 14-16°C) si cu ierni nu foarte friguroase pentru o statiune montana (media lunii ianuarie este de -3,5°C). Temperatura medie anuala este in jur de 6,5°C iar media precipitatiilor 800-1000 mm anual. Stratul de zapada cazut iarna persista de la sfasitul lui septembrie pana la sfarsitul lui martie.

Cai de acces
Rutiere de la Bucuresti – Brasov

pe DN1 (E 60) si dinspre Rasnov pe DN 73 A, jonctiune cu DN1.
Feroviare: Gara Sinaia, pe linia Bucuresti – Brasov.

Vatra Dornei… de legenda

Batranii povestesc in legatura cu numele de Dorna a orasului urmatoarea legenda. Dragos Voda, descalecatorul Moldovei a venit sa vaneze in partile noastre. Aici a intilnit o fata frumoasa ca o zana, cu par balai si

cu numele de Dorina. Dragos a plecat la vanatoare si intr-o padure deasa i s-a aratat o caprioara pe care a inceput sa o urmareasca. Caprioara iute de picior, a scapat insa mereu de sagetile vanatorului, dar ostenita, s-a oprit pentru o clipa sa-si traga sufletul langa un brad cu trunchiul gros.

Dragos a intins arcul si a tras. De dupa copac s-a auzit un tipat omenesc de durere si caprioara a facut un salt, dupa care s-a pierdut in padure. Dragos s-a apropiat de brad si a vazut ca in locul caprioarei o ucisese pe frumoasa Dorina. Plin de remuscari Dragos a inmormantat-o chiar pe locul unde fusese ucisa si in amintirea ei a botezat locul si raul din preajma Vatra Dornei, devenita in timp Vatra Dornei de azi. Pe fata o chema Dorina, asa cum se numesc si astazi multe fete din partea locului si sunt alintate de cei apropiati Doruta sau Dorna.

Municipiul Vatra Dornei este atestat documentar din anul 1410. Primele încercari de dezvoltare a balneologiei moderne la Vatra Dornei au început în anii 1807-1811.

O explicatie plauzibila a numelui de Dorna bazata pe inscrisuri, este greu de oferit cititorului.

Originea sa celtica, asa cum sustin unii, e greu de dovedit. De altfel numele ‘Dorna’ sau nume asemanatoare acestuia se intilnesc si in toponimia altor tari. O localitate Dorna se afla in provincia germana Reusz, o lata Dorna exista si in Turingia,

si un Doern in Olanda. In limba daca se numea ‘Dzerna’, iar la romani ‘Durnacum’. Slavii au numit-o ‘Durna’ , iar la romani a ajuns ‘Dorna’.

Despre Poiana Brasov in cateva cuvinte

Statiunea climaterica Poiana Brasov este situata la poalele Muntelui Postavaru (1.804 metri), la 13 km de Brasov si 190 km de Bucuresti. Poiana Brasov este plasata la altitudinea de 1.030 metri.

Statiunea dispune de 12 partii de schi, cu grade diferite de dificultate (o partie olimpica, trei partii pentru coborare si slalom urias, o partie pentru slalom special, doua trambuline etc.), terenuri de sport (pentru tenis, minigolf, handbal, baschet), un lac, un funicular, un teleferic, un skilift, piscine acoperite de inot, centre de fitness, sauna, sali de gimnastica medicala, discoteci, baruri si restaurante etc.

Cazarea este asigurata in buna parte in hoteluri de lux sau in numeroase pensiuni, vile sau cabane.

Poiana Brasov este recomandata in tratamentul nevrozei astenice, pentru stari de epuizare si surmenaj fizic si intelectual, pentru anemii secundare si boli endocrine (hipertiroidie benigna), pentru boli ale aparatului respirator (sechele ale pleureziei sau sechele virale sau ale pneumoniei bacteriene, pentru anumite forme de astm bronsic si de bronsita astmatiforma cronica).

Aerul pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf si particule care provoaca alergii, presiunea atmosferica relativ scazuta si ionizarea intensa, sunt principalii factorii naturali de cura.

Clima este montana, cu o temperatura medie anuala de 5 grade Celsius (media temperaturii in iulie este de 14,5 grade, iar media temperaturii in ianuarie este de -5 grade), iar precipitatiile depasesc 900 mm anual. Stratul de zapada dureaza cca 120 de zile pe an.

Poiana Brasov se gaseste la numai 13 km de Brasov sau

la doua ore si jumatate de condus, nord de Bucuresti, pe DN 1, si este cea mai cautata statiune pentru ski din tara.

Despre Predeal in cateva cuvinte

Predeal, cel mai inalt oras din tara, este plasat pe culmea ce desparte Valea Prahovei de Valea Timisului, intr-o depresiune bine adapostita de masivele muntoase Bucegi, Baiu, Piatra Mare si Clabucet. Statiunea se gaseste la o distanta de 142 km de Bucuresti, pe DN1 la 25 km de Sinaia si la 25 km de Brasov.

Este orasul romanesc situat la cea mai mare altitudine, intre 1.030 si 1.110 metri.

Statiunea dispune de peste 5200 locuri de cazare, in hoteluri, vile, cabane si camping. Sunt disponibile 8 partii de ski cu grade diferite de dificultate, telescaun de la Clabucet Sosire la Clabucet Plecare, teleschi dublu la Clabucet Sosire, baby-teleschiuri la Garbova, Clabucet Plecare, Orizont si Trei Brazi.

Statiunea Pre deal este recomandata tratamentului neuroasteniei, pentru revigorarea organismelor slabite, pentru recuperarea ulterioara suprasolicitarilor fizice sau intelectuale, pentru tratamantul tulburarilor endocrine si a problemelor

de crestere a copiilor.

Principalii factori de cura sunt aerul curat, fara praf si alti agenti alergici, bogat in ozon

si radiatii ultraviolete, atmosfera ionizata si presiunea relativ scazuta a aerului.

Climatul este specific zonelor alpine, cu veri racoroase ( temperatura medie in iulie este de 15 grade C) si ierni friguroase (media lunii ianuarie este sub -5 grade). Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius si media precipitatiilor de 1000 mm anual. Stratul de zapada dureaza peste 100 de zile anual.

Modalitati de acces in statiune
Rutiere: Bucuresti – Brasov pe DN1 (E 60) dinspre Rasnov pe DN 73 A, jonctiune cu DN 1.
Feroviare: Gara Predeal, pe linia Bucuresti – Predeal.

Despre Paltinis in cateva cuvinte

Statiunea Paltinis este situata in centrul Rom ani

ei (judetul Sibiu), pe coasta de nord-est a muntilor Cindrel (Carpatii Meridionali), in mijlocul unor paduri de conifere, sub virful Oncesti, la 90 km de Medias si la 32 km SV de municipiul Sibiu, de care este legat printr-o sosea modernizata.

Paltinis este statiunea din Romania aflata la cea mai ridicata altitudine, 1450 m.

Statiunea detine mai multe hoteluri, numeroase cabane si vile, facilitati de recreere ca restaurante, club cu teatru si cinema, discoteca, biblioteca, terenuri de volei, tenis si handbal. In timpul iernii sunt disponibile mai multe pirtii de schi de dificultati variate, un telescaun si teleschi. Masivul Cindrel, prin morfologia sa (culmi domoale si platouri), se preteaza foarte bine pentru practicarea schiului de fond.

Statiunea este recomandata in tratamentul asteniilor, organismului slabit, suprasolicitarii fizice si intelectuale, anemiilor secundare si dereglarilor de crestere la copii, dereglerilor pleuropulmonare (sechele dupa pleurizie si dupa pneumopatii virale sau bacteriale) si bolilor endocrine (hipertiroitism benign) etc.

Factorul terapeutic principal este climatul alpin cu aer pur, fara praf sau particule alergice, puternic ozonizat, bogat in aerosoli ionizati si radiatii ultraviolete.

Climatul este de munte cu o temperatura medie anuala in jur de 4 grade (media lunii iulie este de 12 grade Celsius, iar a lunii ianuarie -6 grade) cu precipitatii abundente (peste 1000 mm anual). Ploile sunt frecvente, dar de scurta durata, iar statul de zapada este prezent 120 zile pe an.

In statiunea Paltinis se poate ajunge cu autobuzul care pleaca din zona Garii Sibiu.

Despre Vatra Dornei in cateva cuvinte

Vatra Dornei se afla intr-o depresiune intramontana de origine tectonico-vulcanica, la altitudinea de aproximativ 810 m, la confluenta Bistritei Aurii cu Dorna, catre care converg culmile Muntilor Calimani (sud) – 2100 m, Suhard (nord-vest) – 1932 m, Giumalau (nord-est) – 1857 m. La aproximativ 19 km spre est pe Valea Bistritei sunt situati Muntii Bistritei (1791 m).

Pe langa relieful montan, statiunea prezinta interes si datorita numeroaselor izvoare cu proprietati curative aflate in zona. Calitatile balneare ale apelor de la Poiana Negri au fost descoperite in 1806 de medicul Ignatz Plunschk, iar in 1845 in Vatra Dornei a fost ridicat primul stabiliment balnear. Dupa acest an, renumele statiunii a sporit odata cu afluxul celor veniti aici pentru tratament.

Datorita asezarii si pozitionarii geografice, Vatra Dornei ofera turistilor posibilitate de a vizita obiectivele turistice din zona, renumitele manastiri din Moldova si Bucovina strabatand Pasul Mestecanis si Valea Bistritei.

In perioada sezonului rece va stau la dispozitie Partia de schi Dealu Negru,

de 3000 m lungime, diferenta de nivel 400 m, grad de dificultate mediu, partia de schi Parc, de 900 m lungime, inclinare medie de 28,5 grade, diferenta de nivel 150 m, grad de dificultate mediu. Partia de schi Dealu Negru beneficiaza de o instalatie de transport telescaun, iar partia de schi Parc are in dotare un baby-schi si un teleschi.

Dintre factorii naturali amintim apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice si magneziene, feruginoase, namolul de turba din Tinovul Mare Poiana Stampei caracterizat ca turba oligotrofa slab mineralizata, bine descompusa cu continut mare de coloizi organici si acizi humici, etc.

Beneficiaza de factorii naturali persoane cu surmenaj fizic si intelectual, cu tulburari functionale pe fond nervos hiperactiv, cu sedentarism, activitate in mediu cu noxe, microtraumatisme, pozitii vicioase etc. Statiunea este recomandata in tratamentul unor afectiuni ale aparatului cardio-vascular, afectiuni ale aparatului locomotor, boli ale aparatului respirator, boli g

Sinaia, scurt istoric

Sinaia, devenita Perla a Carpatilor a fost infiintata de aproape 3 secole. Pana la sfarsitul veacului al XVII-lea codruri intinsi de fag si cetini acopereau toata valea superioara a Prahovei si erau strabatuti de o poteca prin care se facea legatura intre Tara Romaneasca si Transilvania. Pe ea umblau mocanii cu oile in peregrinarile lor transhumante, precum si negustorii cu marfurile incarcate pe cai. Tot pe aceasta poteca talharii atacau deseori pe trecatori si tot pe aici protejati de ascunzatorile codrilor in nenumarate randuri se refugiau dincolo de munti boierii persecutati de fanarioti sau chiar voievozi plecati in prebegie.

In 1695 spatarul Mihai Cantacuzino ridica Manastirea Sinaia si chiliile din jur, cu aspect de cetatuie. Pentru apararea ei de talhari, in 1701 Constantin Brancoveanu atribuie manastirii 40 de puscasi pe care ii scuteste de dari, iar Mihai Sutu, in 1782, scuteste de dari cele 24 de familii ale paznicilor din Catunul Izvor. Asadar, Catunul Izvor, infiripat pe tapsanul de la varsarea Izvorului Dorului in Prahova, a constituit nucleul initial al localitatii Sinaia. Un alt nucleu a fost Catunul Furnica, consemnat si el in documentele vremii.

Pana in anul 1864 Sinaia facea parte din comuna Podu Negoiului, care cuprindea toate satele din valea superioara a Prahovei cu resedinta la Podu Neagului, pana in 1833 cand aceasta s-a mutat la Busteni. In scurt timp, Sinaia devine autonoma, iar 1880 avea sa fie declarata oras, ca cea mai insemnata din zona de munte a Vaii Prahove. Ea este desemnata ca resedinta a plaiului Peles din judetul Prahova si are judecatorie de ocol, ocol silvic si o unitate militara de dorobanti.

Ideea construirii aici a unui castel dateaza din 1873. Carol I a ales acest loc pentru ridicarea viitoarei resedinte regale de vara. In toamna anului 1873 au inceput pregatirile.

Planurile au fost intocmite de arhitectul vienez W. Doderer, dar numai dupa doi ani abia, lucrarile au permis punerea pietrei fundamentale a constructiei. Revizuindu-si planurile si cerand suplimentarea sumelor initiale, arhitectului Doderer i s-a reziliat contractul; tanarul sau ajutor arhitectul I. Schultz, a fost insarcinat cu continuarea constructiei.

Intre 1877-1878 lucrarile au fost intrerupte, reluandu-se abia in 1879.

Inaugurarea a avut loc la 7 octombrie 1888, dar amenajarile si largirea spatiilor de constructie au continuat pana in 1914.

Castelul de azi seamana foarte putin cu cel proiectat in 1873, caci incepand din 1896, constructia a fost radical refacuta, sub directa coordonare a arhitectului ceh Karel Liman. Planul parcului a fost proiectat de arhitectul Knechtel, fostul gradinar sef al imparatului Maximilian al Mexicului.

Despre Durau in cateva cuvinte

Statiunea Durau este situata in judetul Neamt, la o altitudine de 780-800 metri, intr-o poiana insorita la poalele Muntilor Ceahlau, la 6 km sud-vest de comuna Ceahlau, la 9 km vest de lacul Izvorul Muntelui de pe raul Bicaz si la 60 km nord-vest de municipiul Piatra

Neamt.

statiunea durau

Climatul este subalpin, cu un aer ozonat de o mare puritate. Temperatura medie, in ianuarie, este de -4 grade Celsius, depunerea medie a stratului de zapada este de 50 cm si dureaza din decembrie pana in martie.

Statiunea Durau este recomandata pentru odihna si tratament al nevrozelor astenice, a starilor de slabiciune, a anemiei, pentru refacerea dupa eforturi psihice sau intelectuale.

Dintre factorii naturali amintim aerul curat, fara praf si particule alergice, atmosfera ozonata sunt principalii factori naturali de cura.

In statiunea Durau se poate ajunge dinspre orasul Bicaz pe DN 15 si dinspre Targu Neamt pe DN 15B.

Despre Cheile Nerei in cateva cuvinte

Parcul National Cheile Nerei – Beusnita ocupa zona sudica a Muntilor Aninei si partea nordica a Muntilor Locvei, ocupand o suprafata de 36.364,8 ha ce include 6 rezervatii declarate si una propusa.

cheile nerei

Subtipul climatic banatean se caracterizeaza prin circulatia maselor de aer atlantic si prin invazia maselor de aer mediteranean, ceea ce confera caracter moderat regimului termic si cantitati ale precipitatiilor ridicate.

In Munþ ii Aninei temperatura medie este de 8 grC.

Se evidentiaza dominarea in primul rand a vanturilor din sectorul vestic.

Cantitatea medie de precipitatii este

de 930 mm.

In imediata apropiere a parcului sunt localitatile: Anina, Bozovici, Lapusnic, Moceris, Sopot, Carbunari, Sasca Romana, Sasca Montana, Potoc, Socolari, Ilidia, Ciclova Romana, Ciclova Montana, Oravita.

Despre Busteni in cateva cuvinte

Statiunea Busteni, judetul Prahova, este asezata pe cursul superior al raului Prahova, intre muntii Bucegi si muntii Baiului.

Orasul, situat la 135 km de Bucuresti si 37 km de Brasov, se intinde 7 km de-a lungul vaii intre Vadul Cerbului si tunelul sapat in pintenul muntelui Muchia Lunga.

busteni

Localitatea ofera cea mai frumoasa panorama a muntilor Bucegi de la o înaltime ce variaza intre 830 si 900 m.

Statiunea ofera locuri de cazare in hoteluri, vile, case private, hanuri si popasuri turistice, cabane, iar pentru tratament sunt disponibile instalatii pentru bai cu plante, bai cu dioxid de carbon, pentru electroterapie, hidroterapie, masaj, etc.

Mijloace de transport pe cablu:
Telecabina Busteni – Babele cu lungimea traseului de 4.350 m, diferenta de nivel 1.235 m, timp de parcurgere 13 minute, capacitate 25 persoane.
Telecabina Babele – Pestera cu lungimea traseului de 2.611 m, difernta de nivel 560 m, timp de parcurgere 10 minute, capacitate 35 de persoane.

Busteni este recomandata pentru tratamentul neuroasteniei, pentru revigorarea organismelor slabite, pentru recuperarea ulterioara suprasolicitarilor fizice sau intelectuale, pentru tratamantul rahitismului si a problemelor de crestere a copiilor, in convalescente, etc.

Climatul tonic si stimulativ, cu aer curat si ozonat, bogat in radiatii ultra violete, numeroasele izvoare cu ape minerale clorate, cu iod, sodice, cu calciu, cu magneziu, carbogazoase, hipotonice reprezinta principalii factori curativi.

Clima este specifica zonelor alpine, cu aer puternic ozonat. Temperatura medie anuala este in jur de 6 grade Celsius.

Verile sunt racoroase (media din iulie este de doar 15,5 grade Celsius), iar iernile geroase (cu o medie a temperaturii in luna ianuarie de -5 grade Celsius). Umiditatea este ridicata (media anuala de 80%), nebulozitatea moderata, precipitatiile abundente (in jur de 900 mm anual), iar presiunea aerului relativ scazuta.

Cai de acces
Rutiere: Bucuresti – Brasov pe DN1 (E 60) sau dinspre Rasnov pe DN 73 A, jonctiune cu DN 1.


Feroviare: Gara Busteni, pe linia Bucuresti – Brasov.

Brasov, scurt istoric

Primele urme de locuire descoperite pana astazi pe teritoriul orasului, sunt cele ale unor asezari din neoliticul tarziu. Urmeaza vestigii din epoca bronzului, cea a fierului, apoi a statului dac si perioada stapanirii romane, si in continuare pana in secolul XI, cand incepe inglobarea treptata a Transilvaniei in statul maghiar.

La jumatatea secolului XII se consemneaza aparitia primilor colonisti sasi in Transilvania, iar la inceputul secolului XIII regele Ungariei, Andrei II, ii cheama pe Cavalerii Teutoni sa apere tara Barsei de navalirile cumanilor. Printre alte fortificatii, acestia construiesc puternica cetate de pe Tampa.

Municipiul Brasov este atestat documentar la 1234 sub numele de Corona, la 1252

sub cel de Barasu, in 1288 sub denumirea de Braso si in 1294 sub cea de Brasov.

Din 1292 dateaza referirile la intemeierea primei biserici ortodoxe (Sf. Nicolae) in Scheii Brasovului – asezare romaneasca, iar in 1377 se mentioneaza pentru intaia data ctitoria noii biserici in stil gotic Sf. Maria – mai cunoscuta sub numele Biserica Neagra, dupa incendiul din 1689.

Din a doua jumatate a secolului XV dateaza puternicul sistem de fortificatii al orasului, care consta dintr-o dubla centura de ziduri de aparare intarite cu turnuri si inconjurata de santuri de aparare si turnuri detasate de veghe.

In 1476, Vlad tepes, aflat la Brasov, confirma printr-un document vechile privilegii comerciale ale brasovenilor iar domnitorul Stefan cel Mare cere magistrului Brasovului sprijinul pentru campaniile sale impotriva turcilor.

In 1495 incep lucrarile de constructie ale bisericii de piatra Sf. Nicolae din Schei si totodata in curtea acesteia se zideste cladirea pentru Scoala Romaneasca, cea mai veche atestata documentar din Romania.

In 1498 umanistul si reformatorul luteran Johannes Honterus a infiintat prima tipografie din Brasov.

La 1600 Mihai Vitazul poposeste la Brasov ca domn al tarii Romanesti si Ardealului si a toata tara Moldovei.

In 1689 izbucneste marele incendiu din Brasov, care a distrus infatisarea gotica si renascentista a orasului. In urma acestuia practic numai structura urbanistica s-a pastrat. Orasul a fost refacut in intregime in a doua jumatatea secolului urmator, marturiile marelui incendiu disparand disparand abea la 1774.

La 1823 s-a fondat prima fabrica din Brasov – fabrica de tricotaje si postav Wilhelm Scherg & Comp., iar la 1838 apare primul numar al revistei Gazeta de Transilvania. In 1851 s-a infiintat primul liceu roman din Brasov – Andrei Saguna; la 1867 Banca Ungara deschide o sucursala la Brasov; la 1873 se deschide circulatia pe calea ferata Brasov – Sighisoara iar in 1892 s-au montat primele telefoane la Brasov. Tot la sfarsitul secolului XIX. se termina lucrarile le Palatul Finantelor, actualul sediu al Primariei Brasov.

La 7 decembrie 1918, dupa proclamarea Marii Uniri, primarul german Schell, impreuna cu reprezentantii tuturor nationalitatilor, saluta intrarea armatelor romane in Brasov.

In 1924 se infiinteaza la Poiana Brasov Scoala de Ski Saseasca, iar in 1933 se construiesc uzinele Astra si primele hale ale uzinei de avioane.

In 1943 se introduce gazul metan in oras iar din 1948 incepe constructia primului ansamblu de locuinte colective Cartierul Astra….

Despre Balea Lac in cateva cuvinte

Balea Lac, judetul Sibiu, se afla la o altitudine de 2034 metri si ceva mai jos gasim Balea Cascada, la 1234 m, in muntii Fagaras, pe Transfagarasan, la circa 65 km de Sibiu.

balea lac

Zona este usor accesibila din cele mai vechi timpuri, dar

mai ales o data cu darea in folosinta a Transfagarasanului.

Nu numai frumusetea zonei inconjuratoare, ci si farmecul ei a contribuit la amplasarea aici a unuia dintre cele mai frumoase complexe turistice din Carpati care impreuna cu lacul Balea, formeaza unul dintre cele mai atractive areale turistice din Fagaras.

balea lac

In masivul Fagaras, intre varfurile Moldoveanu si Negoiu (cele mai inalte din tara), desi exista alte caderi de apa mai spectaculoase, cea mai renumita ramane Balea sau Urlatoarea Balei, care prin saltul sau de 50-60 metri, marcheaza de fapt, acolo la peste 1200 metri altitudine, treapta inferioara a circului glaciar omonim, din care, mult mai de sus insa, porneste paraul care i-a dat nastere.

Despre Balea Cascada in cateva cuvinte

Balea Cascada, judetul Sibiu, se afla la o altitudine de 1234 m si ceva mai sus gasim Balea Lac la 2034 metri, in muntii Fagaras, pe Transfagarasan, la circa 65 km de Sibiu.

balea cascada

Zona este usor accesibila din cele mai vechi timpuri, dar mai ales o data cu darea in folosinta a Transfagarasanului.

Nu numai frumusetea zonei inconjuratoare, ci si farmecul ei a contribuit la amplasarea aici a unuia dintre cele mai frumoase complexe turistice din Carpati care impreuna cu lacul Balea, formeaza unul dintre cele mai atractive areale turistice din Fagaras.

balea cascada

In masivul Fagaras, intre varfurile Moldoveanu si Negoiu (cele mai inalte din tara), desi exista alte caderi de apa mai spectaculoase, cea mai renumita ramane Balea sau Urlatoarea Balei, care prin saltul sau de 50-60 metri, marcheaza de fapt, acolo la peste 1200

metri altitudine, treapta inferioara a circului glaciar omonim, din care, mult mai de sus insa, porneste paraul care i-a dat nastere.

Despre Baile Herculane in cateva cuvinte

Baile Herculane,

judetul Caras Severin, este cea mai veche statiune din Romania si una dintre cele mai vechi din lume fiind cunoscuta inca de pe vremea romanilor. Prima mentiune dateaza din anul 153 e.n.

baile herculane

Statiunea, integrata in Parcul National Valea Cernei-Domogled, este situata in sud-vestul Romaniei (Judetul Caras-Severin), pe Valea Cernei, intre Muntii Mehedinti in est si Muntii Cernei in vest, la 41 km nord-vest de Municipiul Drobeta -Turnu Severin.

baile herculane

Statiunea dispune de locuri de cazare in marile si modernele hoteluri sanatorial-balneare, moteluri, pensiuni turistice, camere la localnici intr-un cadru agreabil, precum si camping in interiorul sau in afara statiunii. Multiplele mijloace de recreere si divertisment, restaurant, baruri, terase de vara, bazine de inot cu apa termala, sauna, masaj, biliard, etc., precum si posibilitatile de drumetie si excursii in statiune si pe valea Cernei, constituie o atractie in plus pentru vizitatorii orasului statiune balneara Baile Herculane.

Herculane este recomandata pentru tratamentul durerilor reumatismale degenerative, al bolilor inflamatorii sau subarticulare, al bolilor sistemului nervos periferic, precum si pentru tratamentul unor boli ginecologice, respiratorii, ORL, dermatologice, obezitate etc.).

Factori naturali: ape termominerale clorosodice, cu bicarbonat, bromoiodurate, cu mineralizare totala intre 0,6-3,5 gr/l, indicate in curele interne si externe, ape termominerale sulfuroase, clorosodice, bogate in calciu, bromoiodurate (2-7 gr/l) utilizate in tratamentul balnear complex (intern si extern), bioclima calmanta, puternica ionizare negativa a aerului.

baile herculane

Clima este de tip depresionar, cu influente mediteraneene. Temperatura medie anuala de 10,5 0C. Precipitatiile anuale medii ating 750 mm. Ierni blande, veri racoroase, primaveri sosite timpuriu si de scurta durata, toamne lungi. Presiunea medie atmosferica este de 750,6 mb.

Vanturile dominante sunt cele de Sud, viteza lor medie este redusa: 1,6 m/s.

Caile de acces in statiune sunt multiple.
Rutier: 5 km fata de DN 6 (E 70) ce leaga vestul tarii de Bucuresti
Feroviar: calea ferata internationala Bucuresti – Timisoara – Budapesta, gara Herculane.
Aerian: Cele mai apropiate aeroporturi: Caransebes (80 km), Craiova (160 km) si Timisoara (170 km, aeroport international).