Inscris in PASARI, MAMIFERE
Despre conservarea florei si faunei salbatice
878 Vizualizari | Scris in February 26, 2008, de admin
Adauga un comentariu
Subscribe to this feed -
Email this -
Save to Tehnocrati - Send to Ghidoo
Informatiile de mai jos sunt preluate din Ordonanta de urgenta nr. 57 din 20/06/2007, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 442 din 29/06/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. »»Citeste mai departe
Inscris in Pescarusul Argintiu (Larus Argentatus), PASARI
Pescarusul argintiu (Larus argentatus)
164 Vizualizari | Scris in December 29, 2007, de dany_lacerta-viridis
Adauga un comentariu
Subscribe to this feed -
Email this -
Save to Tehnocrati - Send to Ghidoo
Este cea mai mare pasare din neamul sau care cuibareste la noi. Cele doua sexe au penajul asemanator. Masculul este insa ceva mai mare, are gatul mai gros si capul mai masiv.
Hrana pescarusilor argintii consta din pesti si nevertebrate acvatice, pe care ii pescuiesc din zbor de la suprafata apei, scufundandu-se doar partial. Nu se da in laturi nici de la prinderea puilor altor pasari sau chiar ai propriei lor specii, atunci cand acestia se indeparteaza mai mult de parinti si se ratacesc. Frecvent sunt vazuti seara pe plajele marine in cautarea resturilor de paine, salam, branza etc., fiind astfel consumatori ai unei largi game de produse. Pescarusii argintii sunt foarte inventivi cand sunt nevoiti sa rezolve problema hranei. Deseori folosesc tactica zaganului in spargerea oaselor, lasand sa cada de la inaltime diferite moluste pentru a le zdobi cochilia si a consuma apoi continutul.
In medie, pascarusii argintii ating varsta de 2 ani si 8 luni. Un exemplar inelat a ajuns sa traiasca in libertate 33 de ani. Se cunosc si cazuri cand in captivitate pescarusii argintii au trait 44 de ani, de unde reiese ca viata pasarilor in natura nu este lipsita de … »»Citeste mai departe
Inscris in Vanturel mic (Falco naumanni), PASARI
Vanturel mic (Falco naumanni)
135 Vizualizari | Scris in December 23, 2007, de xiruba
Adauga un comentariu
Subscribe to this feed -
Email this -
Save to Tehnocrati - Send to Ghidoo
Lungime 28-33 cm, anvergura 63-72 cm. Vanturelul mic este o specie destul de comuna in Spania, rara in restul Europei. Traieste in regiuni de campie.
Cuibareste colonial pe stanci si cladiri. Vanturelul mic se hraneste in principal cu insecte pe care le prinde din zbor. De obicei vaneaza in stoluri. Zboara pe loc mai rar. Gregar. Foarte asemanator cu vanturelul rosu, dar mai mic, mai fragil; varful cozii putin ascutit; din cand in cand, are batai de aripi mai rapide (ca la drepnea). Masculul adult este lipsit de pete pe spate si aripi; supraalarele mari gri-albastre (intre remigele maro inchise si subalarele mici maro-rosiatice); fara “mustata”. In zbor, partea de dedesubt a aripilor aproape alba, cu varfurile intunecate. Subalarele pot prezenta mici pete de culoare inchisa; banda terminala a cozii in unghi (ambele sexe). Femela are mai mult gri pe supracodale decat femela de vanturel rosu, iar aripile sunt mai albicioase (totusi ceva mai impestritate decat ale masculului). La locul de cuibarire foarte zgomotos. Scoate sunete mai variate decat ale vanturelului rosu (dar adesea mai rapide): “chichichichi…”, de asemenea un glas specific propriu, constand din trei silabe, de o tonalitate aspra, stridenta: “ti-ti-ti”.
Informatie preluata de … »»Citeste mai departe
Inscris in Vanturel de seara (Falco vespertinus), PASARI
Vanturel de seara (Falco vespertinus)
161 Vizualizari | Scris in December 23, 2007, de xiruba
Adauga un comentariu
Subscribe to this feed -
Email this -
Save to Tehnocrati - Send to Ghidoo
Lungime 28-33 cm, anvergura 67-76 cm. Specie destul de comuna in SE Europei in stepe si terenuri deschise, cultivate, cu palcuri de copaci.
Cuibareste colonial, de obicei in cuiburi de cioara de semanatura. Se aseamana cu vanturelul rosu in comportament, dar are aripile proportional mai lungi si coada mai scurta, fiind astfel foarte asemanator cu soimul randunelelor; are insa coada mai putin lunga decat acesta din urma. Adesea sta pe firele electrice. Este capabil sa zboare pe loc. Prinde insecte zburatoare ca soimul randunelelor, adesea in amurg, vanand in stoluri mici. Masculul este gri ca ardezia cu remigele mai deschise, cu “pantaloni” si subcodale rosii-ruginii. Femela este dungata cu gri pe spate, dedesubt este crem cu striatiuni fine ruginii; capul ruginiu deschis cu o portiune inchisa, contrastanta in jurul ochiului. La adulti, baza ciocului si picioarele sunt rosii-portocalii. Pasarile care migreaza tarziu in luna mai sunt de obicei in primul lor an de viata; unii au naparlit deja trecand la penajul adult (masculii gri ca ardezia, dungati ca si cucul pe partea inferioara a aripii si cu picioare galbene), altii inca nu (masculii patati pe cap ca juv., cu abdomen gri cu pete galben-ruginii). … »»Citeste mai departe
Inscris in Uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes), PASARI
Uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes)
186 Vizualizari | Scris in December 23, 2007, de xiruba
Adauga un comentariu
Subscribe to this feed -
Email this -
Save to Tehnocrati - Send to Ghidoo
Lungime 32-39 cm, anvergura 63-76 cm. Intalnit in paduri mici si relativ rare din regiunile aride, deschise din SE Europei.
Se hraneste in principal cu soparle (are degete scurte si groase), lacuste etc. Migreaza in stoluri (10-30 pasari, uneori mai multi). Foarte asemanator cu uliul pasarar. Totusi, masculul are varfurile aripilor intunecate, contrastand cu culoarea alba a restului aripii (dedesubt); supraalarele de un gri-albastru mai deschis; la fel obrajii (nu ruginii ca la pasarar). Femela este si ea deschisa la culoare dedesubt, cu varfurile aripilor cenusii; nu are spranceana alba. Ambele sexe (ad.) au ochi rosu-brun. Juv. identificat prin petele mari in siruri longitudinale de pe piept; iris maro. Silueta apare cu o coada usor mai scurta. Aripi mai lungi si mai ascutite, prin urmare evident mai asemanator cu soimii. Strigat ascutit: “chi-vic” sau “ghi-ghic”, foarte diferit de cel al uliului pasarar.
Informatie preluata de la Societatea Ornitologica Romana.