Inscris in Soim dunarean (Falco cherrug), PASARI
Soim dunarean (Falco cherrug)
164 Vizualizari | Scris in December 23, 2007, de xiruba
Adauga un comentariu
Subscribe to this feed -
Email this -
Save to Tehnocrati - Send to Ghidoo
Lungime 47-55 cm, anvergura 105-125 cm. Populeaza mai ales tinuturi de stepa. Se hraneste in principal cu popandai dar si cu pasari.
Adultul poate fi, de obicei, identificat prin culoarea partii superioare a corpului aproape ca cea a vanturelului rosu femela, capul/crestetul de culoare deschisa, “mustata” slab marcata, rectricele mediane nedungate. Totusi, unele exemplare sunt ca soimul sudic (Falco biarmicus), gri-maronii si dungate deasupra, inclusiv pe mijlocul cozii. Penele de pe flancurile corpului sunt striate longitudinal. Juv. cu spate maro mai inchis, ventral cu pete mari; este foarte asemanator cu soimul sudic juv. (ambii au centrul cozii nedungat). In zbor activ pare considerabil mai mare si mai greu decat soimul calator, dar nu se lanseaza in picaje ca acesta. Vocea aspra, ragusita: “cheec-cheec-cheec”, “giac-giac” si “i-iac”. Pasarile la cuib au si alte glasuri.
SOR deruleaza un proiect pentru protectia acestei specii.
Informatie preluata de la Societatea Ornitologica Romana.
Inscris in Soim calator (Falco peregrinus), PASARI
Soim calator (Falco peregrinus)
304 Vizualizari | Scris in December 23, 2007, de xiruba
1 Comentariu
Subscribe to this feed -
Email this -
Save to Tehnocrati - Send to Ghidoo
Specie larg raspandita, aflata insa in drastic diminuare. Cuibareste mai ales pe versanti stancosi. Se hraneste cu pasari de marime medie pe care le prinde din zbor.
Dintre diversele metode folosite, cea mai impresionanta este picajul pe diagonala, cu aripile atranse, de la o inaltimede cateva sute de metri, cand depaseste viteza de 100 de km/ora. Loveste prada cu picioarele, infingandu-si ghearele in ea. Zborul normal cu batai de aripi rapide si de mica amplitudine, cu viteza moderata. Este vizibil mai mic decat soimul de tundra si soimul dunarean; silueta sa da impresia de soliditate, cu coada destul de scirta si aripi late la baza si foarte ingustate la varf. Femela pronuntat mai mare si mai masiva decat mascului. Masculul ad. este caracteristic: ventral alb cu negru, partea dorsala gri – albastruie inschisa, piept alb stralucitor. Juv. Deasupra maro ca soimul sudic si cel dunarean, dar are o “mustata” evidenta si crestet mai inchis. Strigat de alarma aspru: “chee-chee-chee” sau “rec-rec-rec” (asemanator putin cu macaitul ratei). Destul de galagios la cuib. In parada nuptiala mascului: “piuc-piuc-piuc”.
Informatie preluata de la Societatea Ornitologica Romana.
Inscris in Silvie porumbaca (Sylvia nisoria), PASARI
Silvie porumbaca (Sylvia nisoria)
56 Vizualizari | Scris in December 23, 2007, de xiruba
Adauga un comentariu
Subscribe to this feed -
Email this -
Save to Tehnocrati - Send to Ghidoo
Lungime 15 cm. Cuibareste relativ rar in regiuni deschise cu tufarisuri, cu copaci izolati sau in luminisuri cu tufisuri, adesea in aceleasi terenuri ca sfrancicul rosiatic.
Ad. are dedesubt striuri fine, transversale si ochi galben deschis, dungile nu sunt intotdeauna usor de vazut in teren. Doua dungi albicioase peste aripa, coada destul de lunga. Juv. au ochi intunecati si striatiuni doar pe subcodale, astfel sunt asemanatori cu silvia de zavoi, dar au dungi albicioase pe aripi. Sta in desisuri, dar canta, de obicei, de pe un suport inalt. Cand se indeparteaza in zbor se aseamana cu sfranciocul rosiatic datorita aceluiasi tip de habitat, dimensiunilor corpului si modului de zbor. Glas aspru: “tcerr, trrr-tt-t”, incetinit spre final, destul de asemanator cu cel al unei vrabii de casa suparata. Cantec sonor, clar, melodios, format din fraze scurte, este intercalat si un sunet aspru. Poate fi confundat cu o varianta mai elaborata a cantecului silviei de campie. Poate fi vazuta adesea cantand in zbor, zbor asemanator cu cel al silviei de campie.
Informatie preluata de la Societatea Ornitologica Romana.
Inscris in Silvie mica (Sylvia curruca), PASARI
Silvie mica (Sylvia curruca)
63 Vizualizari | Scris in December 23, 2007, de xiruba
Adauga un comentariu
Subscribe to this feed -
Email this -
Save to Tehnocrati - Send to Ghidoo
Lungime 13 cm. Pasare destul de comuna in tufarisuri dese, in gardurile vii din gradini, in crangurile tinere, etc. de la campie la munte.
Asemanatoare cu silvia de camp, dar este putin mai mica, cu coada mai scurta, partea superioara a corpului mai gri, cap gri la ambele sexe, aripi maro-cenusii (nu roscate), tectrice auriculare intunecate, picioare gri (nu galbui). Partea ventrala alba, nuantata cu ocru pe flancuri. Iris gri, picioare gri inchis. Sta bine ascunsa. Strigat scurt, ca un plescait de limba: “tac-tac”. Numeroase pasari trec prin SE Europei (spre Asia Mica) in migratie, aici avand si un alt strigat, aspru si certaret, ca de pitigoi albastru: “cei-di-di-di”. Cantecul este format din doua parti: un ciripit scurt si inabusit, apoi o succesiune sonora de sunete clare, identice: “ru-tu-tu-tu-tu”. Masculii canta din interiorul desisurilor. Este mai putin sperioasa decat alte silvii.
Informatie preluata de la Societatea Ornitologica Romana.
Inscris in Silvie de zavoi (Sylvia borin), PASARI
Silvie de zavoi (Sylvia borin)
76 Vizualizari | Scris in December 23, 2007, de xiruba
Adauga un comentariu
Subscribe to this feed -
Email this -
Save to Tehnocrati - Send to Ghidoo
Lungime 14 cm. Clocitoare comuna in paduri relativ rare cu subarboret bogat, zavoaie, parcuri mari cu tufe dese.
Colorit uniform. Partea dorsala gri-maronie cu nuante maslinii, picioare maro-gri; ventral albicioasa. Poate fi confundata usor cu frunzarita cenusie si juv. de silvie porumbaca. Observati profilul rotunjit al capului, ciocul scurt, gri si destul de masiv si lipsa sprancenei. Uneori, cu nuante usoare gri pe partile laterale ale cefei si partii din spate a gatului. Chiar si atunci cand canta, sta bine ascunsa in frunzis. Cantecul are o tonalitate clara, asemanator cu al silviei cu cap negru, dar frazele sunt mai lungi si mai uniforme si fara notele finale clare ale acesteia din urma. Strigatul de alarma consta dintr-o nota aspra, usor nazala, repetata incontinuu: “cec-cec-cec”.
Informatie preluata de la Societatea Ornitologica Romana.