Desi greoaie, din cauza conditiilor in care se desfasoara, vanatoarea acestei specii este printre cele mai placute pentru cei care practica acest sport. Pentru ca specia traieste numai in zone muntoase la altitudini ce depasesc 1.200 de metri si este foarte agera, urmarirea necesita un efort fizic deosebit si mai ales, deplasare pe zapada. Reusita unei astfel de actiuni nu sta la indemana unui numar mare de vanatori, putini putandu-se lauda cu dobandirea unui astfel de trofeu.

Vanatoarea la cocos de munte se face individual, la dibuit, pe cintec, ori la panda in locurile de rotit.

Tehnica apropierii doar pe tocilat, cind cocosul nu vede si nu aude, este o tehnica deosebita, care se face pe semiintuneric. Se poate trage cu alice de 4-5 mm, dar si cu glont tras dintr-o carabina de calibru mic.

Perioada de vinatoare este cuprinsa intre 01 aprilie si 15 mai, cel putin asta era pana acum.

Trofeele de cocos de munte sunt deosebit de valoroase si se compun fie din pasarea intreaga naturalizata, sau bustul acesteia, fie din pana pictorului.

Preturile trofeelor sunt foarte ridicate, cei care sunt pasionati de vanatoare platind 700 de lei pentru trofeu. Tarifele pentru vanatoare nu s-au marit comparativ cu anul trecut.

Vanatorii de alta nationalitate decat cea romana trebuie sa plateasca sume mult mai mari pentru achizitionarea unui exemplar. Pretul unui astfel trofeu pentru vanatorii straini este de 1.000 de euro, adica depaseste de cel putin cinci ori pretul pe care il plateste un roman.

Femela de cocos de munte nu se vaneaza, fiind ocrotita de lege.

Vanatoarea trebuie facuta cu mare prudenta, deoarece efectivele de cocosi de munte par sa fi intrat in usor regres, in ultima perioada de timp, si asta in mod special datorita valorii ridicate a trofeelor, fapt ce a generat o exploatare nejudicioasa a speciei.